Pentru un muzeu al fotografiei

Publicat în Dilema Veche nr. 318 din 18-24 martie 2010
Pentru un muzeu al fotografiei jpeg

O declaraţie publică, o lansare de carte şi o a doua opinie. Textul de faţă constituie o pledoarie pentru fotografie şi pentru un muzeu autohton al fotografiei. Este un text-fotografie-colaj, compus din două momente surprinse la debutul vizual al acestui an. Primul moment: 28 ianuarie, decernarea Premiilor anuale de fotografie acordate de către Banca Centrală Europeană, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Cel de-al doilea: 10 februarie, lansarea la Galeria Posibilă a eseului vizual Petite Histoire.

Banca Centrală Europeană a avut „România“ ca temă pentru concursul său de fotografie din 2009. Timp de o lună, pînă pe 28 februarie, vizitatorii s-au putut întîlni la MNAC cu fotografiile celor şapte finalişti şi cu acelea ale marilor cîştigători: Nicu Ilfoveanu (premiul I, pentru Steampunk Autochrome), Iosif Király (premiul al II-lea pentru Reconstrucţii) şi Dragoş Lumpan (premiul al III-lea, pentru Ultima transhumanţă). Trei abordări divergent-subiective ale timpului. La decernarea premiilor din 28 ianuarie, Mihai Oroveanu, director MNAC, colecţionar şi critic de fotografie, a avut un discurs revelator: „Acest eveniment va fi o placă turnantă în destinul artei fotografice la noi. Avem, cu sprijinul Ministerului Culturii, un foarte important ţel. Avem nevoie de un muzeu al fotografiei, deja fondurile de imagini cresc şi cred că este momentul ca lucrurile să fie puse pe un făgaş normal. Muzeul putem să-l oferim la cheie. Avem acest material, avem fişe pentru mii de fotografii, avem o colecţie foarte importantă de imagini. E păcat să nu recuperăm imaginea istoriei noastre, nu e vorba doar de istoria documentară, ci şi de istoria evoluţiei unei sensibilităţi în zona vizualului“.

Pe 10 februarie, la Galeria Posibilă s-a lansat Petite Histoire, o carte dedicată fotografiei anonime din România, datînd cu precădere din anii 1910-1940. Nici istorie, nici album nostalgic, ci un eseu vizual „despre prospeţimea în fotografie“, despre experiment şi eşec în fotografie. Selectate din mii de clişee care există în România, cele 90 de lucrări anonime – aparţinînd unor colecţionari români precum Mihai Oroveanu, Nicu Ilfoveanu, Mihai Câlţia – sînt însoţite şi de cîteva texte teoretice ce aparţin Magdei Radu şi Oanei Tănase, precum şi de o Mică explicaţie scrisă de iniţiatorii volumului, Nicu Ilfoveanu şi Eugen Alexandru Gustea. Petite Histoire este istoria mică, „o istorie secundară a fotografiei, o istorie care rămîne de descoperit, nu atît de cercetat, cît de privit“ (Matei Câlţia).


Cît de importantă este pentru societatea românească actuală apariţia unui muzeu al fotografiei, invocat şi cerut public de Mihai Oroveanu? O întrebare pe care i-am adresat-o după lansare galeristului şi curatorului Matei Câlţia, editorul lui Petite Histoire: „Atît de important cît ne-am dori. De fapt, să avem un muzeu nu e important, ci să ne dorim să avem un muzeu, să îl construim şi să fim activi în el, fie ca vizitatori, fie ca artişti sau curatori. Asta-i cel mai important şi cred că deja există o anumită stare necesară. România nu are de fapt nevoie de un muzeu. România are nevoie de atitudine. Şi dacă ea se va transforma nu într-un muzeu – şi nu vom avea niciodată unul –, dar vom avea colecţia Oroveanu publică, colecţia Băncii Naţionale sau colecţia Muzeului de Istorie, în nişte spaţii care să pună într-adevăr fotografia în valoare, şi nu numai acea fotografie oficială, istorică, ci şi această fotografie care povesteşte de intimitate şi, mai ales, fotografia de artă, care e un produs ce are nevoie de expunere, fiind destinată schimbării percepţiei, schimbării de mentalitate despre cum privim lumea din jur, abia atunci asta va însemna ceva. Or, dacă artişti extraordinar de interesanţi ca Nicu Ilfoveanu sau Iosif Király nu au unde să fie văzuţi în România, nu vor schimba mentalităţi în România, ci le vor schimba în alte ţări. E păcat. Deja avem destui artişti care schimbă mentalităţi în alte ţări.“

Şi să ne întoarcem de unde am plecat: „Muzeul îl putem oferi la cheie“ – spune Mihai Oroveanu. Trebuie doar să deschidem uşa.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.