Pe urmele lui Constantin Brâncuşi - interviu cu Federica ROCCHI

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
Pe urmele lui Constantin Brâncuşi   interviu cu Federica ROCCHI jpeg

Teatrul Laminarie din Bologna a realizat un spectacol despre Coloana Infinită a lui Constantin Brâncuşi. Spectacolul regizat (şi interpretat) de Febo del Zozzo este intitulat Proiezione Verticale şi se joacă vara aceasta în cinci oraşe din Europa.

Cum v-a venit ideea să realizaţi un spectacol de teatru despre opera lui Brâncuşi?

Am absolvit Academia de Arte Frumoase din Bologna, secţia Sculptură. În timpul studiilor, am descoperit, fireşte, opera lui Brâncuşi şi mi-a plăcut foarte mult. Am fost atrasă mai ales de relaţia lui cu materia, dar şi de linearitatea formelor. Mai tîrziu, împreună cu compania de teatru Laminarie, pe care am fondat-o, am început să urmăresc – în limbajul teatral – biografiile unor figuri excepţionale, ale unor artişti importanţi pentru formarea mea profesională. Am început cu Varlam Salamov, un autor rus care a trecut prin lagărele de concentrare din Siberia; am creat spectacole despre Simone Weil, Elias Canetti, Bobby Fischer, Jackson Pollock... Fiecare dintre aceştia au devenit subiect al unor investigaţii profunde, prin intermediul unor producţii teatrale şi video, întîlniri, studii, proiecte internaţionale. După Pollock, am simţit nevoia să mă întorc la un alt mare artist pe care l-am studiat la Arte şi pe care l-am iubit – Constantin Brâncuşi. Cei doi sînt oarecum opuşi, căci Pollock lucrează pe axa orizontală (şi spectacolul nostru a amplificat această dimensiune), în vreme ce la Brâncuşi se vede aspiraţia înălţimii, a infinitului.

Cărui tip de public i se adresează spectacolul?

Compania noastră se situează în zona teatrului contemporan. Dar nu lucrăm cu nişte destinatari foarte precişi, „preambalaţi“. Dimpotrivă, încercăm să ne adresăm unui public cît mai vast şi cît mai divers. Lucrăm mult pentru copii şi tineret, dar fără să facem o „clasificare“ a publicului. La teatrul nostru din Bologna avem publicul obişnuit de teatru, dar şi mulţi străini, imigranţi, locuitori din cartier. Acest spectacol încearcă să comunice cu spectatorii care cunosc deja opera lui Brâncuşi, dar îi vizează şi pe cei care nu cunosc deloc lucrările lui.

Spectacolul a circulat în mai multe oraşe din Europa. Cum au fost stabilite „ţintele“ acestui turneu?

Spectacolul a fost într-un turneu european în luna iulie. Bucureşti n-a fost decît prima etapă. S-a mai jucat la Tîrgu-Jiu, la Budapesta şi la Paris, înainte să se întoarcă la Bologna. Nu e tocmai un turneu obişnuit, e mai degrabă o călătorie, o aventură. Am vrut să mergem pe urmele lui Brâncuşi şi să parcurgem drumul legendar pe care el l-a străbătut, pare-se, pe jos, din România pînă în Franţa. Noi însă am pornit la drum cu furgoneta. Ideea era să parcurgem cei 6000 de kilometri încet, să ne oprim pe urmele lui Brâncuşi, să încercăm să reconstituim traseul lui. Pentru asta a trebuit să găsim parteneri interesaţi de proiectul global, nu doar de găzduirea spectacolelor.

Aţi vizitat, împreună cu actorul Febo Del Zozzo, ansamblul monumental de la Tîrgu-Jiu. Care au fost primele impresii?

Am rămas fără cuvinte. Am fost să vizităm Coloana Infinitului de mai multe ori, la ore diferite, ca s-o vedem, de fiecare dată, în altă lumină. Este, într-adevăr, o operă monumentală. E şi o lucrare pacificatoare: ca s-o vezi, trebuie să stai mult timp cu capul în sus, privind cerul. E un gest rar, cu care nu prea eşti obişnuit; dar un gest care te înseninează. Dar concepţia întregului proiect e incredibilă. Ceea ce m-a impresionat e armonia generală pe care o inspiră.

Cum aţi făcut cercetarea, documentarea pentru spectacol?

Studiez deja de multă vreme opera lui Brâncuşi. Bineînţeles că am citit numeroase cărţi despre Brâncuşi. Ne-am sfătuit cu cîţiva specialişti şi cunoscători ai operei sale. De pildă, am vizitat-o, la Milano, pe Paola Mola, autoare a unor lucrări despre Brâncuşi. Ea ne-a oferit tot felul de sugestii şi ne-a ajutat cu contacte la Bucureşti şi la Paris. Doina Lemny, de la Centre Pompidou, ne-a ajutat să înţelegem chestiuni mai dificile despre lucrările sculptorului. Lucia Corrain, profesor de semiotică la Universitatea din Bologna, ne-a trimis eseul ei despre Tîrgu-Jiu, foarte interesant pentru a înţelege relaţia dintre ansamblul monumental şi aspectul urbanistic, dar şi ritualurile tradiţionale legate de moarte, din România. Însă, mai presus de asta, credem că această călătorie în sine e o cercetare activă a operei lui Brâncuşi.

Aţi ales să creaţi un spectacol nonverbal. De ce?

Sînt două răspunsuri aici. Teatrul nostru, în general, se orientează mai degrabă spre gest, spre mişcare. Sîntem foarte departe de naraţiune şi de teatrul vorbit, în general. În ceea ce priveşte cazul particular al acestui spectacol, cred că ideea unei scene tăcute este deosebit de interesantă. Găsesc că există o legătură între lucrările lui Brâncuşi şi această scenă tăcută, căci şi sculpturile lui inspiră linişte. Am găsit chiar şi mărturii în scrierile lui: era un om al acţiunii, teoretizările îi displăceau. În plus, spectacolul vrea să-l surprindă pe artist în momentul în care creează. Şi artistul nu vorbeşte despre ce are de gînd să facă, ci face, pur şi simplu.

Ce semnificaţie are acest titlu – Proiecţie verticală?

După cum am explicat, am lucrat mai ales pe această dimensiune verticală, care e un factor fundamental în opera lui Brâncuşi. Artistul a spus: „Zborul m-a preocupat toată viaţa. Copil fiind, am visat întotdeauna să zbor în copaci şi în cer. Am rămas la nostalgia acestui vis şi, de 45 de ani, fac păsări. Nu pasărea vreau să o redau, ci harul ei, zborul, elanul. Nu cred că am să reuşesc vreodată.“ Ideea zborului se regăseşte aproape peste tot în opera sa: în seria de păsări, în Coloana Infinită... Gaston Bachelard scria: „Corpul păsării e făcut din aerul care îl înconjoară, viaţa ei este mişcarea.“ Spectacolul nostru este dedicat construcţiei Coloanei Infinite. Am fost fascinată de această creaţie. Am întîlnit-o la Bucureşti pe Sorana Gorjan, fiica inginerului, care a proiectat, alături de Brâncuşi, componentele Coloanei. Ea ne-a povestit despre cît de dificilă a fost proiectarea şi ne-a arătat şi un film original, cu Brâncuşi la lucru.

Federica Rocchi este curatoare a spectacolului Proiezione Verticale, realizat de teatrul Laminarie din Bologna.

a consemnat Matei MARTIN

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.