Patru culturi, un singur premiu

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Mai mult decît samba, carnaval şi fotbal  jpeg

Legendara neutralitate elveţiană provoacă uneori blocaje paradoxale, aproape absurde. Un nou premiu literar care urmează să fie decernat începînd cu 2013 suscită deja dezbateri şi agitaţie printre intelectuali. Neutralitatea e, în această ecuaţie, sinonimă reprezentativităţii şi corectitudinii politice. Despre ce e vorba? Despre multilingvism. În ţara asta mică se vorbesc patru limbi: germana (în cea mai mare parte a teritoriului), franceza (în vest şi sud-vest), italiana (în Ticino) şi retoromana, în două dialecte principale (în Engadin). Teoretic, programa şcolară (diferită de la un canton la altul) îi obligă pe elveţieni să înveţe cel puţin două limbi dintre cele vorbite în Confederaţie; însă, foarte adesea, limba de lucru între instituţiile cantonale din zone diferite este engleza. Pe de o parte, elveţienii ţin la acest multilingvism, care le reflectă istoria şi dimensiunea multiculturală. Însă apărarea acestei specificităţi e uneori atît de dificilă, încît eforturile devin, văzute din afară, ridicole.

Cantoanele şi Confederaţia oferă anual zeci de premii, burse, subvenţii etc. pentru scriitori. Fiecare instituţie (cantonală sau federală) îşi defineşte priorităţile şi premiază/subvenţionează în funcţie de propriile criterii. Premiul Elveţian pentru Carte – decernat de Asociaţia Editorilor şi Librarilor împreună cu Tîrgul de Carte de la Basel – e, poate, premiul cel mai rîvnit: laureatul dobîndeşte imediat vizibilitate mediatică iar vînzările cărţilor sale cresc exponenţial. Premiantul e cel mai adesea din regiunea germană sau, dacă nu, atunci cartea sa a fost deja tradusă în această limbă. Fiind privilegiată filiera germanofilă, sînt dezavantajaţi (ba chiar trecuţi cu vederea) autorii din celelalte regiuni. Mai există, apoi, premiul Schiller, decernat, doar o dată la cîţiva ani, de o fundaţie cu acelaşi nume. Printre laureaţi: Philippe Jaccottet (2010), Erika Burkart (2005), Grytzko Mascioni (2005). Un francez, o nemţoaică, un italian. Acest premiu – care se acordă pentru întreaga activitate (nu pentru un titlu) – a căzut oarecum în dizgraţie pentru că s-a compromis tocmai prin efortul de a fi reprezentativ. El înseamnă totul şi nimic, în acelaşi timp. E o formă de a onora un autor după nişte criterii extraliterare – printre altele, reprezentativitatea. Şi, ca să vedeţi cît de reprezentativ e premiul: nici una dintre cărţile lui Grytzko Mascioni, premiat în 2005, n-a fost tradusă în germană sau în franceză. Premiantul a rămas cu premiul la el, în Tessin…

Valoarea literară ar ajunge astfel un criteriu secundar, argumentele principale ţinînd de corectitudinea politică, adică de împărţirea cît mai egală a premiilor către comunităţi; care împărţire egală deschide noi discuţii şi dileme legate tot de corectitudinea politică, pentru că cele patru regiuni culturale nu au dimensiuni egale şi nu sînt la fel de productive: germanii ar produce cel mai mult, apoi urmează francezii, italienii, retoromanii – şi atunci, premiile – care oglindesc, nu-i aşa, valoarea producţiei literare elveţiene – ar trebui să fie proporţionale.

Ca să închidă definitiv discuţia despre reprezentativitatea premiilor literare, Ministerul (federal al) Culturii vrea acum să finanţeze un Mare Premiu Federal pentru Literatură (cu mai multe secţiuni). Dotat cu aproape 700.000 de euro, ar urma să recompenseze un romancier, un poet, un editor. Juriile respective ar fi formate din specialişti în domeniul literaturii şi/sau autori care să cunoască cel puţin trei din cele patru limbi federale, astfel încît fiecare zonă culturală să fie acoperită. Tocmai datorită titulaturii şi ambiţiilor acestui premiu „Federal“, criticile sînt vehemente chiar şi cu doi ani înaintea primei decernări. „Gîndirea proporţională“ pusă în slujba „multilingvismului construit“ – după cum spun unii – nu ar face decît să anuleze meritele literare autentice. Etichetaţi drept „antidemocratici“ (căci ar fi incorect politici), acestora li se impută, de către cei care cred în necesitatea premiului, lipsa patriotismului. Greu cu democraţia în literatură.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic