Orbánizarea Poloniei
D upă haiderizarea Ungariei urmează orbánizarea Poloniei. Derivele populismului de dreapta capătă accente tot mai alarmante în Europa. Ultimele evoluţii din Polonia arată cît de rapid, cît de dramatic se poate transforma un stat democratic odată cu ascensiunea la putere a unui partid naţionalist-conservator. La Bruxelles, dar şi la Berlin şi la Paris, liderii politici observă cu îngrijorare derapajele guvernului PiS (Justiţie şi Dreptate) care se bucură, după ultimele alegeri, de o majoritate solidă şi care tinde să acapareze tot mai multă putere.
D upă atacul la adresa Justiţiei, prin „reformarea“ peste noapte a Curţii Constituţionale, se pregăteşte o schimbare importantă şi în ceea ce priveşte radioul şi televiziunea publice. La final de an, în doar cîteva zile, Dieta a aprobat un proiect de lege care va permite controlul politic asupra celor două instituţii. Conform prevederilor noii legi, preşedinţii radioului şi ai televiziunii vor fi numiţi direct de ministrul Economiei (Bugetului). Acelaşi ministru va putea şi să revoce forurile de conducere ale celor două servicii media publice. Nicăieri în Europa nu există prevederi similare: tocmai pentru a asigura independenţa editorială, serviciile audiovizuale publice răspund în faţa Parlamentului, iar controlul e exercitat prin mecanisme instituţionale periodice, transparente şi clar definite.
„Libertatea presei şi pluralismul media sînt cruciale într-o societate pluralistă, într-un stat care respectă valorile comune ce stau la baza Uniunii Europene“, a declarat Frans Timmermans într-o scrisoare adresată ministrului de Externe al Poloniei în care îi cerea informaţii suplimentare referitoare la proiectul legislativ. Mai multe organizaţii, printre care Federaţia Jurnaliştilor Europeni, Uniunea Europeană a Radioteleviziunilor şi „Reporteri fără frontiere“ s-au declarat indignate de această lege care aboleşte mecanismele de protecţie a pluralismului şi independenţa instituţiilor publice de media din Polonia. Faptul că unui ministru îi este permis să numească sau să revoce, după bunul plac, consiliile de conducere ale televiziunii şi radioului publice contravine „principiilor de bază şi standardelor de bună guvernare ale serviciilor media publice din Europa“.
P resa scrisă europeană a consemnat în ultimele luni nenumărate atacuri şi ameninţări asupra audiovizualului public polonez. De pildă (după Le Monde), şeful grupului parlamentar al PiS, Ryszard Terlecki, ar fi justificat urgenţa acestei măsuri explicînd că nu era de acceptat ca mediile publice să critice constant schimbările legislative întreprinse de PiS; deputata Elzbieta Kruk a spus, la rîndul ei, că audiovizualul public ar exprima „tendinţe ideologice şi morale pe care majoritatea polonezilor nu le împărtăşesc“; iar acum două luni, ministrul Culturii Piotr Glinski a refuzat să răspundă unei întrebări ce i-a fost adresată în direct la postul public de televiziune spunînd doar că ar fi „o emisiune de propagandă, la fel cum şi postul e tot de propagandă“ şi ameninţînd că „în curînd, totul se va sfîrşi“.
Într-adevăr, dacă nu se vor găsi soluţii democratice pentru a pune capăt acestor derive, în curînd totul se va sfîrşi. Ironic e că tocmai democraţia a permis, poate chiar a produs, aceste derive. Căci premierul Jaroslaw Kaczynski tocmai asta pretinde: că acţionează în numele unei majorităţi.
Împotriva acestor abuzuri militează Comitetul pentru Apărarea Democraţiei (KOD), condus de Mateusz Kijowski – o coaliţie de organizaţii care încearcă să demaşte abuzurile şi să li se opună. Mii de manifestanţi s-au mobilizat, în numeroase rînduri, în mai multe oraşe, la finele anului trecut, pentru a protesta. Dar şi această mişcare civică pare timidă şi lipsită de vigoare. Căci şi PiS are capacitatea de a mobiliza mii de oameni la manifestaţii de stradă. Cu cît au mai multă putere, cu atît suportă mai greu opoziţia.
