Occident-Express

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Fenomenul BD jpeg

Bienala de la Istanbul este considerată unul dintre cele mai interesante evenimente periodice dedicate artelor vizuale contemporane. Ediţia de anul acesta şi-a propus, printre altele, să prezinte o imagine modernă, occidentală a Turciei. Ambiţia Fundaţiei pentru Cultură şi Artă – organizatoare a bienalei – este, pe de altă parte, să promoveze o imagine mai atractivă a artiştilor turci în Occident. Bienala de la Istanbul oferă un portret de grup bine conturat din care se desprind şi cîteva figuri individuale. Însă, în ansamblu, imaginea e mai degrabă dezamăgitoare. Sau, oricum, neconvingătoare pentru jurnaliştii şi criticii occidentali care au vizitat expoziţiile. 

Pînă acum, Bienala a avut de fiecare dată o temă, un slogan, un titlu care să dea un sens reuniunii. Anul acesta organizatorii au hotărît un titlu în acelaşi timp foarte generalist şi foarte restrictiv: „Untitled“. Adică: fără titlu. Lipsă de imaginaţie sau, dimpotrivă, o opţiune motivată estetic şi politic? Directorul artistic şi curatorul bienalei, Jens Hoffmann şi Adriano Pedrosa, şi-au construit selecţia pe tensiunile dintre artă şi politică. Un demers curajos care conţine un statement politic în sine, mai ales dacă ne gîndim că Turcia încă înregistrează un deficit serios în materie de respect pentru libertatea de exprimare. Cei doi au ales să expună lucrări care, dincolo de valoarea estetică, au şi deschidere polemică sau miză contestatară. Nu ar fi nimic special în această opţiune – mai toate bienalele şi expoziţiile importante încearcă să producă sau măcar să identifice conflicte mai mari sau mai mici între artişti şi lume. Însă la Istanbul, această tentaţie a polemicii are cu totul altă greutate. ORF – televiziunea publică austriacă – a prezentat, într-o emisiune care anunţa deschiderea Bienalei de la Istanbul, un amplu reportaj în care erau enumerate nenumărate conflicte (unele cu urmări grave) între artişti şi autorităţi. Pilon central al selecţiei este artistul Félix González-Torres (1957–1996), ale cărui lucrări sînt expuse, în chip de motto, în fiecare dintre cele cinci secţiuni destinate expoziţiilor de grup. Untitled (Passport), Untitled (Ross), Untitled (Death by Gun), Untitled (Abstraction) şi Untitled (History) sînt în acelaşi timp titluri generice şi citate din opera celebrului artist cubano-american. 

Aproape simultan cu Bienala, chiar la Istanbul Modern (Muzeul de Artă Contemporană) s-a deschis, sub titlul „Dream and Reality“, o expoziţie cu lucrări ale unor artişti turci moderni şi contemporani. Şi tot în siajul acestor manifestări – care au adus în capitala Turciei cîţiva din cei mai importanţi colecţionari, curatori, galerişti europeni – s-a desfăşurat şi Tîrgul Art Beat Istanbul, o „platformă a artelor contemporane“, după cum l-a descris organizatorul principal, compania de publicitate Dream Design Factory. 

Obiectivul declarat al acestui eveniment periodic: „să ofere metropolei un high-end cultural“. Sau, mai simplu spus: să ofere oamenilor cu bani (deloc puţini) o „piaţă“ de unde să-şi poată cumpăra obiecte de artă. S-a dovedit pînă la urmă că organizarea acestor evenimente în paralel cu Bienala n-a fost o alegere fericită. Căci sălile au rămas goale. Specialiştii europeni veniţi la Istanbul căutau tendinţe noi, inovaţie, şi nu chilipiruri ori bunuri tezaurizabile. Nu le-au găsit, se pare, nici pe acelea, căci artiştii turci invitaţi în secţiunile oficiale ale Bienalei au venit cu lucrări indecent de cuminţi. Era acolo un dublu compromis pe care presa occidentală l-a remarcat imediat: ca să fie acceptaţi în Bienală (adică: pentru a avea o expunere mondială), artiştii au renunţat la polemicile care, de altfel, îi motivează (chestiuni legate de religie, de multiculturalism, de genocidul armenilor şi alte confruntări cu trecutul). Însă tocmai asta i-a îndepărtat, de fapt, de Occident. Mult mai interesante sînt lucrările artiştilor de origine turcă expuse în galeriile din Germania – notează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Or fi – dar şi artiştilor de acolo le e mult mai la îndemînă să se răzvrătească... 

Ce rol ar trebui să joace arta în societate? Unde ar trebui să se poziţioneze între presiunile politice şi interesele comerciale? E o discuţie care în Turcia de abia acum începe.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.