O problemă extrem de actuală

Publicat în Dilema Veche nr. 636 din 28 aprilie - 4 mai 2016
O problemă extrem de actuală jpeg

Soy Nero / I am Nero  (Germania-Franţa-Mexic-SUA, 2016), de Rafi Pitts.

Cel mai nou film al regizorului Rafi Pitts, cu un scenariu semnat în colaborare cu Răzvan Rădulescu (proiectat la noi în cadrul Festivalului Internaţional de Film Bucureşti), urmăreşte un subiect care nu mai fusese exploatat cinematografic pînă la el, deşi tema în jurul căreia se învîrte, relaţia dintre migraţie şi război, e miezul tuturor dezbaterilor de la ora actuală. Subiectul e aşa-numitul DREAM Act, o denumire orwelliană pentru legea care oferă persoanelor (numite DREAM kids) care s-au născut în Mexic, dar au crescut în SUA, şi care au fost deportate în urma evenimentelor din 11 septembrie înapoi în ţara de origine, posibilitatea de a redeveni cetăţeni americani şi de a obţine Green Card-ul prin înrolarea ca soldaţi în conflictul din Orientul Mijlociu. Inechitatea întregului demers e făcută să transpară de Pitts şi mai clar prin dedicarea filmului celor cîteva mii de soldaţi ale căror eforturi (cu tot cu riscul pierderii propriei vieţi) nu au fost răsplătite – deşi au luptat pentru SUA, nu au ajuns să obţină şi cetăţenia, fiind deportaţi pentru a doua oară în Mexic.

Există anumite asemănări dintre Soy Nero şi celelalte scenarii semnate, prin colaborare, de Rădulescu, ale cărui preocupări pentru tema armatei (din, de pildă, Hîrtia va fi albastră, Niki Ardelean, colonel în rezervă), a inegalităţilor sociale (din Poziţia copilului) sau a relaţiei opresive dintre stat şi individ (din, de pildă, 4, 3, 2) nu sînt noi. Soy Nero urmăreşte din exterior un DREAM kid – un băiat de 19 ani care luptă pentru a obţine cetăţenia –, sub forma unei intrigi, în două părţi, de thriller geopolitic puternic dedramatizat. Nero îşi doreşte să se întoarcă în Los Angeles, locul în care a crescut, motiv pentru care încearcă să treacă ilegal graniţa şi reuşeşte, în mod ironic, într-o noapte de 4 iulie, acoperit de bubuielile artificiilor, după care pleacă în căutarea fratelui său. Dincolo de graniţă, naraţiunea avansează ca o descoperire după descoperire (prezentată în notele comice ale deziluziei) a altor graniţe mai mult sau mai puţin concrete, de pildă cea care reiese din discuţia cu un bărbat pe jumătate paranoid care îl ia cu maşina, dar îi arată că deţine o armă pe care el o consideră un hotar, un mod de protecţie, sau cele sociale, în scena sugestivă în care Nero escaladează poarta casei unde locuieşte fratele său, o vilă ­kitsch din Beverly Hills – jumătate casă luxoasă, jumătate muzeu de istorie naturală –, pentru a descoperi că drepturile nu sînt la fel de egale pe cît păreau a fi. Dacă în alte scenarii realizate cu contribuţia lui Rădulescu, precum, de pildă, cel din 4, 3, 2 – şi el o reprezentare a unui sistem represiv –, conflictul dintre individ şi statul iraţional era alimentat prin eludarea legii de către personaje (care porniseră să facă un avort, deci o ilegalitate), aici tocmai respectarea ei, care nu aduce nici un beneficiu, e cea care îl alimentează. Ajuns în Orientul Mijlociu, Nero e pus să fie el însuşi păzitorul unei graniţe şi să decidă cine poate sau nu poate trece. Revolta sa personală nu reuşeşte să se concretizeze într-o eliberare, ci ajunge să servească tocmai cauzei care a generat-o: posibilitatea sa de a trece graniţa (şi de a rămîne acolo) e asigurată doar prin participarea la înălţarea altor graniţe, pentru alţi oameni.

Dincolo de importanţa sa tematică, de actualitate, construcţia narativă a filmului e supusă unui anumit schematism, nebazîndu-se pe altceva decît pe evidenţierea destul de îngroşată a tuturor acestor delimitări. Colegii alături de care luptă Nero sînt caracterizaţi şi ei de locurile din care provin, discută despre tipuri de rap separate, din nou, de zonă (de est sau de vest), iar problematicile pe care le dramatizează sînt în mod redundant expuse prin dialog. Diferenţa de ton, decor şi tensiune narativă dintre o parte şi alta a intrigii, care a fost criticată, cînd pentru o parte, cînd pentru alta, nu e neapărat în detrimentul filmului, aşa cum limitarea suspansului nu e neapărat un punct slab – e destul de obişnuit ca trecerea de la urmărirea poveştii la urmărirea unor aspecte socio-politice să se facă slăbind naraţiunea şi acordînd mai multă importanţă exteriorului, permiţînd spectatorului să observe relaţii mai complexe decît cele narative şi lăsîndu-i totodată impresia că problematicile discutate nu sînt grandioase, aşa cum apar de obicei evocate de Hollywood, ci mai degrabă meschine. Cu toate acestea, ceea ce i se oferă spectatorului să cerceteze, dincolo de situaţia reală, care e incitantă, doar prin aportul realizatorilor, de comentariu asupra acestei situaţii, rămîne destul de stereotip: evenimentele narative sînt previzibile (precum situaţia socială a fratelui), iar ultima parte apelează la aceleaşi scheme extrauzitate ale dramelor de război în care trei oameni sînt lăsaţi în pustiu, aşteptînd salvarea.

Ancuța Proca este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.