O prietenie uitată: Alphonse Dupront – Mihail Sebastian

Ştefan LEMNY
Publicat în Dilema Veche nr. 808 din 15-21 august 2019
Mihail Sebastian – un portret jpeg

Pentru cine urmăreşte legăturile istoricului Alphonse Dupront, fostul director al Institutului Francez din România între 1932 şi 1940, cu intelectualii români, Jurnalul lui Mihail Sebastian apărut la Humanitas în 1996 aduce o precizare demnă de interes. Pe 10 aprilie 1940, acesta notează: „Dupront i-a spus lui Rosetti, alaltăieri, la un dejun, că are intenţia să mă trimită în Franţa. Ce-o mai fi şi asta?“.

E curios însă că acest pasaj lipseşte în traducerea franceză a jurnalului, apărută la Paris în 1998 (retipărită în 2007). Şi, din păcate, nu e singura omisiune: este şi cazul convorbirii lui Mihail Sebastian cu Alphonse Dupront, notată în acelaşi jurnal pe data de 2 iunie 1940, convorbire considerată de autor ca „extrem de instructivă“, dar uitată şi ea în ediţia franceză. Ne putem atunci întreba şi noi: Ce-o mai fi şi asta ? Este vorba, desigur, de o neatenţie a traducătorului. Ea apare însă regretabilă pentru că lectorii francezi ai cărţii sînt astfel lipsiți de două mărturii preţioase despre prietenia dintre cei doi intelectuali pe cale de a se consolida în împrejurările dramatice ale anului respectiv.

Se ştie că directorul Institutului Francez de la Bucureşti a avut un rol esenţial în dezvoltarea colaborării culturale franco-române, contribuind la trimiterea în Franţa a numeroşi tineri români în calitate de bursieri. Emil Cioran şi Eugen Ionescu au fost numele cele mai prestigioase. Mihail Sebastian ar fi putut fi al treilea?

Fineţea spiritului său, umanismul profund, împărtăşirea aceloraşi lecturi literare şi filosofice – Alain era filosoful-far pentru Dupront, dar şi pentru Mihail Sebastian, care-l consideră „un Montaigne trecut prin Descartes şi prin Marea Revoluţie“ – nu puteau decît să-l apropie şi mai mult de cel de care depindea în mare măsură obţinerea unei burse la Paris. Admiraţia istoricului francez în devenire pentru tînărul scriitor deja afirmat în literatura română era, în orice caz, enormă. Pe 21 martie 1935, el îi oferea ospitalitatea Institutului pentru conferinţa despre „Specificul naţional“ într-un moment în care conştiinţa lui Mihail Sebastian era profund tulburată de progresul antisemitismului în cultura română şi de odioasa prefaţă a profesorului său, Nae Ionescu, la romanul său De două mii de ani, apărut cu un an înainte. Cadrul destins, departe de pasiuni politice şi ideologice, pe care îl oferea instituţia franceză avea astfel să-i permită, după cum avea să recunoască chiar el, în cronica publicată pe 25 martie în paginile Rampei, abordarea „problemelor foarte delicate“ pe care le socotise „pînă atunci improprii unei dezbateri publice“.

Din păcate, ideea acordării bursei menţionate în aprilie 1940 nu s a realizat. Ea survenea oricum într-un moment extrem de nefavorabil ce va culmina curînd cu ocuparea Franţei de către trupele hitleriste şi cu instaurarea regimului de la Vichy. Aderînd de la bun început la Apelul generalului De Gaulle din 18 iunie, Alphonse Dupront avea să fie curînd revocat din funcţia sa. Pînă atunci, el va avea însă ocazia să se remarce încă o dată printr-o atitudine de aleasă demnitate patriotică şi culturală. O demonstrează conferinţa sa din 19 iunie 1940, la salla Dalles, despre „Spiritul iacobin al Revoluţiei“, conferinţă plină de semnificaţii atît pentru împrejurările în care ea avea loc, cît şi pentru mesajul ce o traversa. Presa timpului s-a făcut ecoul ei, subliniind încărcătura emoţională şi simbolică a tabloului schiţat de conferenţiar în momente de grea încercare pentru patria sa şi amintind „ropotele de aplauze“ prin care publicul i-a exprimat „entuziastul omagiu“, cum se poate citi într-o tăietură din Jurnalul (din 20 iunie 1940), conservată în arhivele istoricului.

Nimic nu ilustrează mai bine importanţa acestei conferinţe decît impresiile pe care Mihail Sebastian, prezent în public, s a grăbit să i le împărtăşească lui Alphonse Dupront, într-o scrisoare inedită din 20 iunie 1940: „Dragă domnule Dupront, aş fi dorit să vă strîng mîna după admirabila Dv. conferinţă de marţi. A fi avut curajul şi forţa de a vorbi într-o asemenea zi, în ciuda veştilor teribile care ne sfîşie inima, a fost o bună acţiune şi un frumos exemplu. (…) Am ieşit de la conferinta Dv., nu consolat, căci n-aş putea să fiu, dar cu sentimentul că dezolarea noastră trebuie să lase locul unei atitudini mai ferme, mai încrezătoare, mai curajoase. Nu, nimic nu este încă definitiv pierdut, nimic nu va fi pierdut definitiv“.

Dacă evenimentele amintite au cimentat prietenia dintre cei doi, ele au condus şi la despărţirea lor. Îndepărtat de la conducerea Institului Francez în octombrie 1940, Dupront va părăsi România la începutul anului următor, după ce şi-a luat rămas bun de la numeroşii săi prieteni, între care Mihail Sebastian. Cunoaştem împrejurările ultimei lor întîlniri tot datorită Jurnalului redactat de scriitor, adînc întristat că, odată cu plecarea lui Dupront, „sporeşte sentimentul că rămînem aici închişi, că cercul se strînge în jurul nostru, mereu mai aproape, şi că nu mai e, în nici o direcţie, scăpare“.

Se ştie urmarea: moartea lui Mihail Sebastian, într-un stupid accident, pe 29 mai 1945, tocmai atunci cînd el spera într-un nou curs al vieţii sale. Dar prietenia lui Alphonse Dupront a rămas vie. Mărturia ei cea mai emoţionantă se poate citi într-un scurt text de o pagină publicat în jurnalul L’Avant-Scène, sub formă de preambul la piesa de teatru a dramaturgului român, Édition de Midi, prezentată la Teatrul Gramont din Paris, pe 3 noiembrie 1958. Alain Guillermou, specialistul francez al operei lui Eminescu, colaboratorul istoricului francez, care a prefaţat în 1994 un număr din Cahiers Alphonse Dupront dedicat României, a lăsat în manuscris un scurt comentariu pe marginea acestui text despre care credea că a fost scris chiar „la moartea prietenului său“: „Se poate vedea la lectura acestei pagini – scria el – profunzimea legăturilor ţesute de directorul Institutului de Studii româneşti [unitate de cercetare din cadrul Sorbonei creată datorită lui Dupront] cu personalităţile de elită, dar există mai ales în acest portret plin de inteligenţă şi emoţie o mărturie a calităţii sufleteşti pe care o dovedea Alphonse Dupront în relaţiile sale cu ceilalţi“. 

Ștefan Lemny este istoric. A publicat, printre altele: Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc, Editura Polirom, 2017.

QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.