O ÔÇ×oglind─â-oglinjoar─âÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
O ÔÇ×oglind─â oglinjoar─âÔÇť jpeg

Peste o treime dintre bucure┼čteni merg la teatru cel pu┼úin o dat─â pe an. Cel mai frecventat teatru din Bucure┼čti este Teatrul Na┼úional ÔÇ×I.L. CaragialeÔÇť. Iar publicul alege ├«n general spectacolul ├«n func┼úie de actorii din distribu┼úie. Iat─â doar trei concluzii ale unui studiu despre publicul bucure┼čtean de teatru, realizat de IMAS la comanda Teatrului Nottara. Date despre consumul de cultur─â ┼či de teatru aveam deja din ÔÇ×BarometrulÔÇť realizat periodic de Centrul de Studii ┼či Cercet─âri ├«n Domeniul Culturii: ┼čtiam deja c─â publicul bucure┼čtean merge, ├«n general, la teatru. Faptul c─â numeroase spectacole se joac─â cu casa ├«nchis─â arat─â nu neap─ârat c─â cererea e foarte mare, c├«t faptul c─â oferta e, ├«n sine, prea mic─â. Spa┼úiile de joc s├«nt pu┼úine, ├«n compara┼úie cu popula┼úia Capitalei. Cifrele furnizate de studiul IMAS arat─â c─â 36% dintre bucure┼čteni au fost cel pu┼úin o dat─â la teatru ├«n ultimul an. E mult, e pu┼úin? Jum─âtatea plin─â (de fapt, treimea plin─â) am enun┼úat-o deja. Dar studiul arat─â c─â o bun─â parte a popula┼úiei nu a fost la nici un spectacol ├«n ultimul an. Asta ├«nseamn─â c─â institu┼úiile teatrale nu reu┼česc s─â li se adreseze acestor oameni.

Dominantele profilului spectatorilor de teatru s├«nt, conform studiului, urm─âtoarele: public t├«n─âr ┼či matur, u┼čor masculinizat, cu studii superioare, venituri de peste 1500 lei, statut social ridicat, consumatori de Internet. Aici, cercetarea confirm─â, de fapt, ni┼čte a┼čtept─âri ÔÇô nu avem nici o surpriz─â. La fel, nu am fost deloc surprins s─â aflu c─â dou─â treimi dintre spectatori prefer─â comedia. Oferta actual─â a teatrelor bucure┼čtene r─âspunde, ├«n general, cerin┼úelor publicului. Doar o propor┼úie foarte mic─â de spectatori simt nevoia unor genuri alternative de teatru ÔÇô asemenea spectacole fiind, de altfel, excep┼úia (ele s├«nt produse cel mai adesea de teatrele mici, independente). Este pentru prima dat─â c├«nd se face un studiu at├«t de detaliat, spun cei care l-au realizat. Era, ├«ntr-adev─âr, nevoie de el. Totul e ca oamenii de teatru s─â nu cad─â ├«n capcana ├«n care au c─âzut at├«┼úia ┼či at├«┼úia politicieni. C─âci sondajele pot fi o ÔÇ×oglind─â-oglinjoar─âÔÇť. Dincolo de radiografierea unor preferin┼úe ┼či ierarhii, studiul ├«ntredeschide o porti┼ú─â ├«n managementul institu┼úiilor publice de cultur─â. Se poate planifica repertoriul unui teatru ├«n func┼úie de sondajele de opinie aplicate regulat?

Cum ar veni, management teatral pe baza unor studii de marketing... Se poate ┼či mai r─âu. Prin anul 2000, autorit─â┼úile locale din Z├╝rich l-au angajat, prin concurs, pentru a conduce Schauspielhaus, pe Christoph Marthaler. Regizorul era deja cunoscut ├«n spa┼úiul de limb─â german─â: avea reputa┼úia unui artist ├«ndr─âzne┼ú, creativ, care nu face concesii de dragul publicului. La un an dup─â ce a preluat conducerea, au ap─ârut ┼či primele nemul┼úumiri: per ansamblu, audien┼úa teatrului era ├«n sc─âdere, chiar dac─â num─ârul de abonamente crescuse. Analiz├«nd aceste date, autorit─â┼úile ┼či-au dat seama c─â teatrul reu┼čise s─â-┼či fidelizeze publicul, s─â-┼či creeze ni┼čte fani, dar nu atingea, de fapt, publicul larg. ├Än plus, Marthaler a cerut o m─ârire substan┼úial─â a subven┼úiei. Mai mul┼úi bani pentru public mai pu┼úin? Deciden┼úii aveau o problem─â. ├Än bun─â tradi┼úie elve┼úian─â, au ini┼úiat un referendum. A fost, din c├«te ┼čtiu, primul referendum pe o tem─â legat─â de politici culturale. Cei chema┼úi la vot au primit prin po┼čt─â buletine informative din partea teatrului ┼či a municipalit─â┼úii. Au r─âsfoit caiete-program, au consultat bilan┼úul contabil ┼či au analizat cifrele de audien┼ú─â ale teatrului. ┼×i au fost invita┼úi s─â decid─â dac─â ora┼čul s─â m─âreasc─â sau nu subven┼úia. Cei mai mul┼úi au ├«n┼úeles c─â e vorba de Marthaler: acesta declarase c─â va demisiona dac─â solicitarea nu ├«i va fi aprobat─â. De fapt, nu era vorba de un om, ci de un principiu. S─â fie num─ârul spectatorilor principalul criteriu de performan┼ú─â pentru un director de teatru? Un teatru public are obliga┼úia s─â experimenteze, s─â inoveze, s─â se adreseze inclusiv gusturilor ┼či preferin┼úelor ÔÇ×de ni┼č─âÔÇť. Altfel dec├«t teatrele comerciale, care depind exclusiv de v├«nz─ârile de bilete, o institu┼úie subven┼úionat─â ├«┼či poate sus┼úine creativitatea, poate c─âuta drumuri noi. Pe de alt─â parte, c├«t de public poate fi un teatru... f─âr─â public? Referendumul de la Z├╝rich a fost c├«┼čtigat (la limit─â) de sus┼úin─âtorii teatrului ┼či ai lui Marthaler. ├Äns─â Marthaler ├«nsu┼či n-a rezistat mai mult de un an. Presiunea politicii era prea mare. I se cerea, mereu, s─â fac─â teatru pentru mul┼úi, cu bani mai pu┼úini. Din 2004, lucreaz─â ca regizor independent; monteaz─â spectacole de teatru ┼či oper─â la Paris, Viena ┼či Berlin. 

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.