„O instituţie solidă şi indispensabilă“ – interviu cu Dan LUNGU

Publicat în Dilema Veche nr. 554 din 25 septembrie - 1 octombrie 2014
„O instituţie solidă şi indispensabilă“ – interviu cu Dan LUNGU jpeg

Este scriitor, director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi şi al Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere. A doua ediţie a FILIT Iaşi (1-5 octombrie) se anunţă încă şi mai spectaculoasă decît prima. Pe agendă: serate literare în compania unor autori importanţi, precum Herta Müller, David Lodge, Mircea Cărtărescu şi Guillermo Arriaga; o Noapte Albă a Poeziei; concerte de muzică clasică & jazz; o conferinţă despre „Literatură şi ideologie în România comunistă“; o serie de întîlniri ale traducătorilor de limbă română – şi numeroase întîlniri literare. E cel mai mare festival de literatură din România.  

Cum sînt aleşi autorii care vin la FILIT? Cum concepeţi evenimentele?

Autorii de literatură reprezintă doar un segment din totalul invitaţilor FILIT, conceptul nostru fiind acela de a reconstrui, în mic, complexitatea întregului cîmp cultural, cu accent pe creatori şi traducători. Alături de aceştia sînt absolut indispensabili criticii şi agenţii literari, managerii şi jurnaliştii culturali. Nu în ultimul rînd, avem în vedere publicul, pe care ne străduim să-l informăm şi să-l aducem la evenimente; nu doar publicul ieşean, ci şi cel regional sau naţional. Evenimentele sînt concepute pe de o parte în relaţie cu publicul general şi cu un segment privilegiat – liceenii, iar pe de altă parte se adresează profesioniştilor din domeniul culturii, pentru care sînt gîndite evenimente speciale. Ca să revin la întrebare, în selecţia autorilor străini este foarte important ca aceştia să fie traduşi în limba română, astfel încît întîlnirea cu publicul să capete sens. În privinţa autorilor români, este foarte complicat, fiindcă sînt mulţi care ar merita şi care doresc să ajungă la FILIT, de aceea trebuie să operăm cu criterii suplimentare: să nu mai fi participat la altă ediţie FILIT, să existe un echilibru între generaţii (criteriu inspirat de programul Les belles étrangères) sau să aibă o carte nouă publicată. De asemenea, am considerat că este un semn de seriozitate şi profesionalism ca angajaţii Muzeului Literaturii Române Iaşi (organizatorul festivalului) care sînt şi scriitori să nu intre în selecţie, ceea ce, evident, a stîrnit supărări.

Există vreun autor pe care aţi vrut neapărat să-l invitaţi, dar care v-a refuzat?

Dintre cei la care ţinem neapărat să-i avem la FILIT, Orhan Pamuk ne-a refuzat din pricina incompatibilităţii de calendar în acest an, însă ne-a promis că vine anul viitor.

Încă de la bun început aţi conceput un festival de literatură şi de traducere. Cum se face că aţi inclus şi această direcţie, a traducerii?

Dincolo de atmosfera de sărbătoare pe care o creează un festival literar în jurul cărţii şi al autorilor, ne-am gîndit la utilitatea lui şi rolul pe care l-ar putea îndeplini în dinamica lumii literare şi în promovarea literaturii române la nivel internaţional. Nu am făcut un festival doar pentru a cheltui nişte bani sau pentru a satisface orgolii literare, ci am vrut să facem o instituţie solidă şi indispensabilă, cu efecte pe termen lung. Asta ne-a ajutat să dăm de la început FILIT-ului o greutate fără precedent în peisajul cultural românesc şi o identitate puternică. Literatura română este scrisă într-o limbă de circulaţie restrînsă, iar impunerea ei la nivel internaţional depinde de traducerile de bună calitate. Traducătorii profesionişti sînt adevăraţi mediatori culturali, care trebuie cultivaţi şi puşi în contexte în care să-şi poată exersa meseria, să fie recunoscuţi şi să fie mîndri că sînt traducători din limba română. Nu ascund faptul că în adoptarea traducerii ca direcţie importantă în FILIT ne-am inspirat din programele dezvoltate în acest sens de ICR, pe vremea lui Horia-Roman Patapievici, ale căror rezultate au fost absolut spectaculoase.

Anul acesta lansaţi, la FILIT, şi rezidenţe pentru traducători de limba română. Care e scopul acestui program?

Festivalul e un bun prilej de bucurie şi de relaţionare, însă munca de traducător cere multă acribie, concentrare şi linişte. Pentru un cadru propice acestora din urmă, am creat sistemul de rezidenţe FILIT, destinat traducătorilor; e vorba de şase rezidenţe, dezvoltate de Muzeul Literaturii Române Iaşi împreună cu Memorialul „Mihai Eminescu“ de la Ipoteşti, cu Hotel Belvedere din Vatra Dornei şi Rotary Club Suceava. Sperăm că anul viitor vom extinde reţeaua rezidenţelor şi poate vom trece de la nivel regional la cel naţional…

Cum vă explicaţi succesul de public, încă de la prima ediţie, dat fiind faptul că România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte consumul de carte?

Statisticele întotdeauna simplifică lucrurile… Nu înseamnă că mint, ci doar schematizează, adică trebuie citite cu mare grijă la limitele lor. În acest sens, FILIT ne ilustrează limitele datelor statistice, potrivit cărora ar fi fost probabil imposibil să avem cei aproape 30.000 de vizitatori… Calitatea invitaţilor, a evenimentelor propuse şi o bună comunicare publică sînt, pesemne, ingrediente esenţiale ale acestui succes. Apoi, nu trebuie uitat că Iaşiul are o fibră culturală puternică şi un public educat.

După prima ediţie am citit, dincolo de numeroasele articole elogioase, şi cîteva texte critice. Se reproşa, printre altele, efortul financiar foarte mare de la bugetul local. În ce măsură ieşenii înşişi au înţeles sensul festivalului şi acceptă acest angajament?

Pentru talia şi calitatea evenimentului, bugetul este unul obişnuit. Reproşurile – puţine, cîte sînt – vin din partea celor care nu au organizat decît festivaluri locale sau pe care le-au numit impropriu internaţionale, avînd doi invitaţi din Republica Moldova şi doi din Ucraina. Nu poţi aduce autori importanţi din SUA, Mexic sau Israel, ca să nu mai punem la socoteală majoritatea ţărilor europene, cu aceleaşi costuri cu care îţi aduci prietenii de la Botoşani, Galaţi sau Satu Mare şi pe care, la nevoie, îi culci în sufragerie. Vă asigur că un autor care a vîndut sute de mii de exemplare în întreaga lume sau un scenarist la Hollywood are alte tarife decît preşedintele Asociaţiei Culturale „Buciumul Carpaţilor“, chiar dacă acesta din urmă e deopotrivă poet, epigramist şi animator cultural, adică trei în unu, la ofertă. Altminteri, ieşenii sînt deja mîndri de FILIT şi înţeleg că statutul de Capitală Culturală Europeană nu poate fi cucerit decît cu evenimente de foarte bună calitate, care nici măcar nu sînt aşa de scumpe: în definitiv, FILIT-ul este mai ieftin decît un kilometru de autostradă.

La ediţia trecută am văzut zeci de voluntari care v-au ajutat la organizare. Şi anul acesta aţi recrutat. De unde vine acest entuziasm?

Anul acesta sînt şi mai mulţi decît la ediţia precedentă. Este, într-adevăr, uimitor! Cred că este vorba de entuziamul tinereţii şi, de ce nu, de sentimentul frumos că participă la un eveniment important, grandios, cu scriitori din întreaga lume…

Anul acesta, festivalul se desfăşoară sub patronajul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Ce presupune această asociere?

În primul rînd, vedem în acest patronaj o recunoaştere a importanţei FILIT-ului şi a calităţii primei ediţii, lucruri foarte importante pentru noi, organizatorii. Prestigiul şi încrederea sînt de nepreţuit. La nivel concret, în acest an, Reprezentanţa Comisiei Europene în România va organiza un eveniment în cadrul FILIT, destinat subtitrării filmelor documentare, eveniment care dezvoltă partea din festival dedicată traducerii, ceea ce nu poate decît să ne bucure.

În ce măsură credeţi că acest festival e o construcţie durabilă? Vor mai urma şi alte ediţii?

Festivalul este organizat de Muzeul Literaturii Române Iaşi şi finanţat în cea mai bună parte de Consiliul Judeţean. Toată lumea ştie că preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, a fost şi este un susţinător infatigabil al FILIT-ului. Desigur, decizia de a susţine financiar festivalul este o construcţie colectivă şi imprevizibilă, însă eu cred că în acest moment Iaşul nu-şi permite să piardă un eveniment de notorietatea şi recunoaşterea internaţională a FILIT-ului. Eu cred că aleşii locali vor lăsa deoparte pasiunile politice şi vor face o reverenţă în faţa culturii, ca şi pînă acum. Altfel spus, sînt optimist! Apoi, vă mai spun un secret: FILIT-ul nu ar respira fără echipa extraordinară pe care o are în spate; ei bine, sînt convins că această echipă va găsi oricînd o soluţie pentru durabilitatea proiectului.

În toamna asta vă apare o nouă carte, Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu. Cum de mai aveţi timp să scrieţi între două ediţii FILIT?

E un roman început de mult… Cea mai mare parte am scris-o într-o rezidenţă de creaţie la Viena, la MuseumsQuartier. Între cele două ediţii nu am făcut altceva decît să şlefuiesc textul… 

a consemnat Matei MARTIN 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.