ÔÇ×Nu istoria e o ┼čtiin┼ú─â exact─â, ci mai degrab─â literaturaÔÇť ÔÇô interviu cu Andreea R─éSUCEANU

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
ÔÇ×Nu istoria e o ┼čtiin┼ú─â exact─â, ci mai degrab─â literaturaÔÇť ÔÇô interviu cu Andreea R─éSUCEANU jpeg

Bucure╚Ötiul e un personaj important ├«n literatura rom├ón─â de azi ╚Öi de ieri. To╚Ťi cei pasiona╚Ťi de subiect au acum ╚Öi bibliografie. Am ├«ntrebat-o pe Andreea R─âsuceanu (autoarea volumelor Bucure╚Ötiul lui Mircea Eliade, Cele dou─â M├«ntulese ╚Öi a recentului Bucure╚Ötiul literar. ╚śase posibile lecturi ale ora╚Öului, ap─ârute la Editura Humanitas) cum se vede ora╚Öul ├«n romanele scriitorilor, cum se creeaz─â o mitologie a unui spa╚Ťiu ╚Öi ce pot face romanele ├«n acest caz.

Dup─â Bucure╚Ötiul lui Mircea Eliade, v-a╚Ťi ocupat de Bucure╚Ötiul din romanele autorilor contemporani. C├«t de ofertant e acest ora╚Ö literar pentru un studiu?

Exact aceasta a fost ╚Öi ├«ntrebarea de la care am plecat ├«n cartea mea, cum se contureaz─â ora╚Öul ├«n operele unor autori contemporani, dac─â el cap─ât─â o identitate suficient de puternic─â, o imagine suficient de elaborat─â pentru a face subiectul unui studiu. ╚śtiam acest lucru despre Bucure╚Ötiul lui Mircea C─ârt─ârescu, este vorba despre un ora╚Ö care e, pe r├«nd, un alter ego al naratorului, un ora╚Ö-corp, cu alc─âtuire anatomic─â, un peisaj multisenzorial, un text, o ÔÇ×zon─âÔÇť pynchonian─â, ├«n care se ├«nt├«lnesc toate contradic╚Ťiile spa╚Ťio-temporale etc. Ora╚Öul e chiar centrul romanelor lui Mircea C─ârt─ârescu, de care se leag─â, imperceptibil, toate firele nara╚Ťiunii, ├«n care reverbereaz─â toate sensurile subterane ale textului. Acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â ╚Öi ├«n cazul celorlal╚Ťi autori, unde ora╚Öul e nu doar un decor, ci un cadru al ac╚Ťiunii, iar uneori devine personaj. Am observat, ├«n cazul prozei Gabrielei Adame╚Öteanu, c─â peisajul urban se organizeaz─â ├«n func╚Ťie de ritmul interior al personajelor, dar ╚Öi c─â acestea tr─âiesc racordate la pulsul ora╚Öului, e o rela╚Ťie de reciprocitate ÔÇô atmosfera ora╚Öului contamineaz─â via╚Ťa l─âuntric─â a personajelor, ╚Öi invers, climatul interior, ├«n termenii lui Pierre Sansot, influen╚Ťeaz─â ceea ce este ├«n exterior. Apoi, la Filip Florian, am descoperit un fabulos ora╚Ö de secol XIX, a c─ârui imagine e tributar─â unei priviri a str─âinului, care e Joseph Strauss, dentistul lui Carol I, iar la Simona Sora, un spectaculos obiect spa╚Ťio-temporal, hotelul Universal, un hibrid arhitectural martor al unei istorii bucure╚Ötene vechi de dou─â veacuri, ridicat ├«n centrul unei geografii secrete. ╚śi tot a╚Öa, materialul e inepuizabil.

A╚Ťi ales s─â mapa╚Ťi Bucure╚Ötiul, urm─ârindu-i geografia interioar─â ╚Öi fic╚Ťional─â. Ce a╚Ťi descoperit f─âc├«nd aceast─â c─âl─âtorie?

Am descoperit ├«n primul r├«nd c├«t adev─âr exist─â ├«n afirma╚Ťia teoretic─â conform c─âreia imaginea poetic─â, sau literar─â, a unui ora╚Ö r─âm├«ne mult mai bine imprimat─â ├«n memorie dec├«t cea pe care ne-o configur─âm citind documente sau c─âr╚Ťi de istorie. M-am ├«ntrebat de ce se ├«nt├«mpl─â a╚Öa, ╚Öi cred c─â r─âspunsul ╚Ťine de un anumit adev─âr al locurilor ÔÇô poate de ceea ce Eliade numea ÔÇ×adev─ârataÔÇť istorie, sau geografie, care nu e cea din c─âr╚Ťi, ci ╚Ťine de ordinul miticului ÔÇô pe care doar literatura ├«l poate exprima. Un spirit al locului, dac─â vre╚Ťi, care tr─âie╚Öte doar ├«n literatur─â, pe care literatura ├«l conserv─â. Citeam deun─âzi ├«n romanul Imago, al scriitoarei ruse Ludmila Uli╚Ťkaia, despre cum nu istoria e o ╚Ötiin╚Ť─â exact─â, ci mai degrab─â literatura, despre cum ceea ce spune un mare scriitor devine adev─âr istoric: imaginea b─ât─âliei de la Borodino, de╚Öi descris─â cu numeroase inexactit─â╚Ťi de Tolstoi, e cea care a r─âmas ├«n con╚Ötiin╚Ťa general─â, a╚Öa cum apare ea ├«n R─âzboi ╚Öi pace, nu cea din c─âr╚Ťile de istorie. Acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â ╚Öi cu geografia, e suficient s─â ne g├«ndim la M├«ntuleasa, ea va fi pentru totdeauna strada magic─â din nuvela lui Mircea Eliade, nimeni nu se mai g├«nde╚Öte la ctitorii bisericii, care au dat numele mahalalei, cupe╚Ťul Manta ╚Öi so╚Ťia acestuia, Stanca M├«ntuleasa.

S─â presupunem c─â exist─â pe lume un c─âl─âtor care i-ar citi pe C─ârt─ârescu, Gabriela Adame╚Öteanu, Filip Florian etc. ╚Öi apoi ╚Öi-ar dori s─â vin─â ╚Öi s─â reconstituie, pe c├«t posibil, acel spa╚Ťiu. Ar fi dezam─âgit sau ├«nc├«ntat?

E frumoas─â aceast─â perspectiv─â, ╚Öi cred c─â deja se ├«nt├«mpl─â ca diver╚Öi cititori s─â porneasc─â ├«n c─âutarea acestor locuri. Mircea C─ârt─ârescu poveste╚Öte ├«n interviul pe care mi l-a acordat ├«n carte c─â, merg├«nd cu diverse echipe de filmare ├«n locurile exploatate literar ├«n proza lui, membrii acestora g─âseau locurile respective ÔÇ×stranii ╚Öi poeticeÔÇť, fiindc─â, adaug─â el, Bucure╚Ötiul ÔÇ×chiar ╚Öi-n realitate e din cale-afar─â de bizarÔÇť. Gabriela Adame╚Öteanu, pe de alt─â parte, mi a m─ârturisit c─â, duc├«ndu-╚Öi diver╚Öi prieteni sosi╚Ťi din str─âin─âtate prin Bucure╚Öti, pe bulevardul Magheru, de pild─â, ace╚Ötia ├«l g─âseau ur├«t, cenu╚Öiu. Vede╚Ťi, diferen╚Ťa e c─â primii citiser─â probabil literatura lui Mircea C─ârt─ârescu ╚Öi vedeau deja ora╚Öul prin filtrul magic al literaturii, pe c├«nd ceilal╚Ťi vedeau doar un ora╚Ö care, ├«n absen╚Ťa pove╚Ötii, li se ├«nf─â╚Ťi╚Öa cenu╚Öiu ╚Öi trist. Glumesc, dar numai pe jum─âtate, cred c─â literatura poate ├«nfrumuse╚Ťa locurile sau le poate ├«nv─âlui ├«ntr-o aur─â de mister. Oricum ar fi, ne poate face s─â le vedem ╚Öi altfel, cred c─â nu po╚Ťi fi dec├«t ├«nc├«ntat redescoperind ora╚Öul astfel.

├Äntotdeauna mi-am zis c─â exist─â o leg─âtur─â str├«ns─â ├«ntre scriitori ╚Öi locul ├«n care tr─âiesc. ╚śi mi-am dorit s─â ajung la Lisabona, dup─â ce l-am citit pe Pessoa. Sau la Paris, dup─â ce l-am citit pe Vila-Matas, ca s─â pomenesc primele c─âr╚Ťi care ├«mi vin ├«n minte ╚Öi care m-au f─âcut s─â m─â g├«ndesc la ora╚Öele reale pornind de la texte. Ora╚Öele invizibile ale lui Calvino s├«nt o referin╚Ť─â important─â ├«n cartea dvs. Cum se creeaz─â familiaritate cu un spa╚Ťiu? ╚śi v─â ├«ntreb asta pentru c─â a╚Ťi optat s─â ave╚Ťi ├«n Bucure╚Ötiul literar ╚Öi interviuri cu autorii al c─âror ora╚Ö l-a╚Ťi cartografiat.

Exist─â o amprent─â mental─â a ora╚Öului ├«n care tr─âim, pe care acesta ╚Öi-o las─â asupra fiec─ârui locuitor al s─âu. De╚Öi tr─âim cu to╚Ťii ├«n acela╚Öi ora╚Ö, ora╚Öul e diferit pentru fiecare, imaginea lui e alta, tributar─â percep╚Ťiei personale, iar scriitorii pun acest raport ╚Öi sub form─â de cuvinte. Definind peisajul, J.-P. Richard spune c─â acesta nu e echivalentul locurilor pe care le-a v─âzut un scriitor, ci al unei anumite imagini a lumii, conforme cu sensibilitatea ╚Öi stilul s─âu. Despre asta am vrut s─â scriu eu. ╚śi mi-am dorit mult s─â existe ╚Öi interviurile cu cei ╚Öase autori despre care am scris ├«n carte, de fapt o m─ârturie direct─â a lor legat─â de felul ├«n care percep ora╚Öul. Altminteri, ar fi r─âmas o one sided story, doar percep╚Ťia mea, una exterioar─â, a analistului, despre ora╚Öul fiec─âruia dintre autorii analiza╚Ťi.

Există un fel de nostalgie pentru un București interbelic. Orașul modern, cu toate schimbările și contorsiunile lui, are nevoie de propria mitologie. Poate să ajute literatura la crearea ei?

Da, iar elementele acestei mitologii devin limpezi atunci c├«nd cite╚Öti consecvent, sistematic, opere literare recente. E vorba despre anumite toposuri pe care literatura le consacr─â, despre locuri care apar recurent ├«n operele mai multor autori, intrate ├«n con╚Ötiin╚Ťa general─â cu o anumit─â valoare: Casa Sc├«nteii, ca s─â d─âm doar un exemplu, e un astfel de loc emblematic, convertit ├«n simbol al unei epoci ÔÇô e interesant s─â vezi cum Gabriela Adame╚Öteanu face din ÔÇ×Cl─âdireÔÇť, cum i se spune, cu un nume generic, o alc─âtuire aproape antropomorf─â, a c─ârei ÔÇ×imens─â privireÔÇť urm─âre╚Öte orice mi╚Öcare a oamenilor; e ├«ns─â╚Öi imaginea unui sistem opresiv ╚Öi absurd. Ea apare ├«ns─â ╚Öi ├«n proza lui Stelian T─ânase, ╚Öi ├«n cea a lui Mircea C─ârt─ârescu (unde un alt edificiu-simbol al Bucure╚Ötiului comunist, Casa Poporului, joac─â un rol central, aceast─â ÔÇ×imposibil─â himer─âÔÇť, ÔÇ×m├«nc─âtoare de creier umanÔÇť). S├«nt mai multe astfel de obiecte spa╚Ťio-temporale (str─âzi, cl─âdiri, diferite puncte de pe harta ora╚Öului), cum le a numit critica, ele vorbesc despre diferitele straturi de timp care definesc identitatea unui loc (ca s─â mai dau doar c├óteva exemple din cele analizate de mine: Lipscanii, Calea Victoriei, Palatul Regal, cartierul Uranus, Ateneul, hotelul Universal, Oborul, Gara de Est etc.). Literatura contemporan─â, citit─â ├«n cheia unei metode cum e geocritica, sau geografia literar─â, arat─â ╚Öi ce valoare simbolic─â au acestea ast─âzi, ├«n contextul lumii actuale. De fapt, literatura fixeaz─â aceste elemente, contureaz─â o mitologie bucure╚Ötean─â care altminteri nu ar exista dec├«t la nivelul unui folclor urban.

Cum ar ar─âta cititorul ideal al c─âr╚Ťii? Este cel care s-a ├«nt├«lnit deja cu ora╚Öul fic╚Ťional sau care ar putea, ├«n felul acesta, s─â-l descopere?

Fire╚Öte c─â cel mai interesant va fi pentru cei care abia acum descoper─â ╚Öi astfel ora╚Öul, sub forma acestor ╚Öase lecturi posibile. Dorin╚Ťa mea cea mai mare e s─â ├«i provoc pe cititori la o (re)lectur─â a acestor c─âr╚Ťi, dar ╚Öi la o relectur─â a ora╚Öului prin acest filtru, al literaturii.

a consemnat Ana Maria SANDU

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?