ÔÇ×Nu istoria e o ┼čtiin┼ú─â exact─â, ci mai degrab─â literaturaÔÇť ÔÇô interviu cu Andreea R─éSUCEANU

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
ÔÇ×Nu istoria e o ┼čtiin┼ú─â exact─â, ci mai degrab─â literaturaÔÇť ÔÇô interviu cu Andreea R─éSUCEANU jpeg

Bucure╚Ötiul e un personaj important ├«n literatura rom├ón─â de azi ╚Öi de ieri. To╚Ťi cei pasiona╚Ťi de subiect au acum ╚Öi bibliografie. Am ├«ntrebat-o pe Andreea R─âsuceanu (autoarea volumelor Bucure╚Ötiul lui Mircea Eliade, Cele dou─â M├«ntulese ╚Öi a recentului Bucure╚Ötiul literar. ╚śase posibile lecturi ale ora╚Öului, ap─ârute la Editura Humanitas) cum se vede ora╚Öul ├«n romanele scriitorilor, cum se creeaz─â o mitologie a unui spa╚Ťiu ╚Öi ce pot face romanele ├«n acest caz.

Dup─â Bucure╚Ötiul lui Mircea Eliade, v-a╚Ťi ocupat de Bucure╚Ötiul din romanele autorilor contemporani. C├«t de ofertant e acest ora╚Ö literar pentru un studiu?

Exact aceasta a fost ╚Öi ├«ntrebarea de la care am plecat ├«n cartea mea, cum se contureaz─â ora╚Öul ├«n operele unor autori contemporani, dac─â el cap─ât─â o identitate suficient de puternic─â, o imagine suficient de elaborat─â pentru a face subiectul unui studiu. ╚śtiam acest lucru despre Bucure╚Ötiul lui Mircea C─ârt─ârescu, este vorba despre un ora╚Ö care e, pe r├«nd, un alter ego al naratorului, un ora╚Ö-corp, cu alc─âtuire anatomic─â, un peisaj multisenzorial, un text, o ÔÇ×zon─âÔÇť pynchonian─â, ├«n care se ├«nt├«lnesc toate contradic╚Ťiile spa╚Ťio-temporale etc. Ora╚Öul e chiar centrul romanelor lui Mircea C─ârt─ârescu, de care se leag─â, imperceptibil, toate firele nara╚Ťiunii, ├«n care reverbereaz─â toate sensurile subterane ale textului. Acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â ╚Öi ├«n cazul celorlal╚Ťi autori, unde ora╚Öul e nu doar un decor, ci un cadru al ac╚Ťiunii, iar uneori devine personaj. Am observat, ├«n cazul prozei Gabrielei Adame╚Öteanu, c─â peisajul urban se organizeaz─â ├«n func╚Ťie de ritmul interior al personajelor, dar ╚Öi c─â acestea tr─âiesc racordate la pulsul ora╚Öului, e o rela╚Ťie de reciprocitate ÔÇô atmosfera ora╚Öului contamineaz─â via╚Ťa l─âuntric─â a personajelor, ╚Öi invers, climatul interior, ├«n termenii lui Pierre Sansot, influen╚Ťeaz─â ceea ce este ├«n exterior. Apoi, la Filip Florian, am descoperit un fabulos ora╚Ö de secol XIX, a c─ârui imagine e tributar─â unei priviri a str─âinului, care e Joseph Strauss, dentistul lui Carol I, iar la Simona Sora, un spectaculos obiect spa╚Ťio-temporal, hotelul Universal, un hibrid arhitectural martor al unei istorii bucure╚Ötene vechi de dou─â veacuri, ridicat ├«n centrul unei geografii secrete. ╚śi tot a╚Öa, materialul e inepuizabil.

A╚Ťi ales s─â mapa╚Ťi Bucure╚Ötiul, urm─ârindu-i geografia interioar─â ╚Öi fic╚Ťional─â. Ce a╚Ťi descoperit f─âc├«nd aceast─â c─âl─âtorie?

Am descoperit ├«n primul r├«nd c├«t adev─âr exist─â ├«n afirma╚Ťia teoretic─â conform c─âreia imaginea poetic─â, sau literar─â, a unui ora╚Ö r─âm├«ne mult mai bine imprimat─â ├«n memorie dec├«t cea pe care ne-o configur─âm citind documente sau c─âr╚Ťi de istorie. M-am ├«ntrebat de ce se ├«nt├«mpl─â a╚Öa, ╚Öi cred c─â r─âspunsul ╚Ťine de un anumit adev─âr al locurilor ÔÇô poate de ceea ce Eliade numea ÔÇ×adev─ârataÔÇť istorie, sau geografie, care nu e cea din c─âr╚Ťi, ci ╚Ťine de ordinul miticului ÔÇô pe care doar literatura ├«l poate exprima. Un spirit al locului, dac─â vre╚Ťi, care tr─âie╚Öte doar ├«n literatur─â, pe care literatura ├«l conserv─â. Citeam deun─âzi ├«n romanul Imago, al scriitoarei ruse Ludmila Uli╚Ťkaia, despre cum nu istoria e o ╚Ötiin╚Ť─â exact─â, ci mai degrab─â literatura, despre cum ceea ce spune un mare scriitor devine adev─âr istoric: imaginea b─ât─âliei de la Borodino, de╚Öi descris─â cu numeroase inexactit─â╚Ťi de Tolstoi, e cea care a r─âmas ├«n con╚Ötiin╚Ťa general─â, a╚Öa cum apare ea ├«n R─âzboi ╚Öi pace, nu cea din c─âr╚Ťile de istorie. Acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â ╚Öi cu geografia, e suficient s─â ne g├«ndim la M├«ntuleasa, ea va fi pentru totdeauna strada magic─â din nuvela lui Mircea Eliade, nimeni nu se mai g├«nde╚Öte la ctitorii bisericii, care au dat numele mahalalei, cupe╚Ťul Manta ╚Öi so╚Ťia acestuia, Stanca M├«ntuleasa.

S─â presupunem c─â exist─â pe lume un c─âl─âtor care i-ar citi pe C─ârt─ârescu, Gabriela Adame╚Öteanu, Filip Florian etc. ╚Öi apoi ╚Öi-ar dori s─â vin─â ╚Öi s─â reconstituie, pe c├«t posibil, acel spa╚Ťiu. Ar fi dezam─âgit sau ├«nc├«ntat?

E frumoas─â aceast─â perspectiv─â, ╚Öi cred c─â deja se ├«nt├«mpl─â ca diver╚Öi cititori s─â porneasc─â ├«n c─âutarea acestor locuri. Mircea C─ârt─ârescu poveste╚Öte ├«n interviul pe care mi l-a acordat ├«n carte c─â, merg├«nd cu diverse echipe de filmare ├«n locurile exploatate literar ├«n proza lui, membrii acestora g─âseau locurile respective ÔÇ×stranii ╚Öi poeticeÔÇť, fiindc─â, adaug─â el, Bucure╚Ötiul ÔÇ×chiar ╚Öi-n realitate e din cale-afar─â de bizarÔÇť. Gabriela Adame╚Öteanu, pe de alt─â parte, mi a m─ârturisit c─â, duc├«ndu-╚Öi diver╚Öi prieteni sosi╚Ťi din str─âin─âtate prin Bucure╚Öti, pe bulevardul Magheru, de pild─â, ace╚Ötia ├«l g─âseau ur├«t, cenu╚Öiu. Vede╚Ťi, diferen╚Ťa e c─â primii citiser─â probabil literatura lui Mircea C─ârt─ârescu ╚Öi vedeau deja ora╚Öul prin filtrul magic al literaturii, pe c├«nd ceilal╚Ťi vedeau doar un ora╚Ö care, ├«n absen╚Ťa pove╚Ötii, li se ├«nf─â╚Ťi╚Öa cenu╚Öiu ╚Öi trist. Glumesc, dar numai pe jum─âtate, cred c─â literatura poate ├«nfrumuse╚Ťa locurile sau le poate ├«nv─âlui ├«ntr-o aur─â de mister. Oricum ar fi, ne poate face s─â le vedem ╚Öi altfel, cred c─â nu po╚Ťi fi dec├«t ├«nc├«ntat redescoperind ora╚Öul astfel.

├Äntotdeauna mi-am zis c─â exist─â o leg─âtur─â str├«ns─â ├«ntre scriitori ╚Öi locul ├«n care tr─âiesc. ╚śi mi-am dorit s─â ajung la Lisabona, dup─â ce l-am citit pe Pessoa. Sau la Paris, dup─â ce l-am citit pe Vila-Matas, ca s─â pomenesc primele c─âr╚Ťi care ├«mi vin ├«n minte ╚Öi care m-au f─âcut s─â m─â g├«ndesc la ora╚Öele reale pornind de la texte. Ora╚Öele invizibile ale lui Calvino s├«nt o referin╚Ť─â important─â ├«n cartea dvs. Cum se creeaz─â familiaritate cu un spa╚Ťiu? ╚śi v─â ├«ntreb asta pentru c─â a╚Ťi optat s─â ave╚Ťi ├«n Bucure╚Ötiul literar ╚Öi interviuri cu autorii al c─âror ora╚Ö l-a╚Ťi cartografiat.

Exist─â o amprent─â mental─â a ora╚Öului ├«n care tr─âim, pe care acesta ╚Öi-o las─â asupra fiec─ârui locuitor al s─âu. De╚Öi tr─âim cu to╚Ťii ├«n acela╚Öi ora╚Ö, ora╚Öul e diferit pentru fiecare, imaginea lui e alta, tributar─â percep╚Ťiei personale, iar scriitorii pun acest raport ╚Öi sub form─â de cuvinte. Definind peisajul, J.-P. Richard spune c─â acesta nu e echivalentul locurilor pe care le-a v─âzut un scriitor, ci al unei anumite imagini a lumii, conforme cu sensibilitatea ╚Öi stilul s─âu. Despre asta am vrut s─â scriu eu. ╚śi mi-am dorit mult s─â existe ╚Öi interviurile cu cei ╚Öase autori despre care am scris ├«n carte, de fapt o m─ârturie direct─â a lor legat─â de felul ├«n care percep ora╚Öul. Altminteri, ar fi r─âmas o one sided story, doar percep╚Ťia mea, una exterioar─â, a analistului, despre ora╚Öul fiec─âruia dintre autorii analiza╚Ťi.

Există un fel de nostalgie pentru un București interbelic. Orașul modern, cu toate schimbările și contorsiunile lui, are nevoie de propria mitologie. Poate să ajute literatura la crearea ei?

Da, iar elementele acestei mitologii devin limpezi atunci c├«nd cite╚Öti consecvent, sistematic, opere literare recente. E vorba despre anumite toposuri pe care literatura le consacr─â, despre locuri care apar recurent ├«n operele mai multor autori, intrate ├«n con╚Ötiin╚Ťa general─â cu o anumit─â valoare: Casa Sc├«nteii, ca s─â d─âm doar un exemplu, e un astfel de loc emblematic, convertit ├«n simbol al unei epoci ÔÇô e interesant s─â vezi cum Gabriela Adame╚Öteanu face din ÔÇ×Cl─âdireÔÇť, cum i se spune, cu un nume generic, o alc─âtuire aproape antropomorf─â, a c─ârei ÔÇ×imens─â privireÔÇť urm─âre╚Öte orice mi╚Öcare a oamenilor; e ├«ns─â╚Öi imaginea unui sistem opresiv ╚Öi absurd. Ea apare ├«ns─â ╚Öi ├«n proza lui Stelian T─ânase, ╚Öi ├«n cea a lui Mircea C─ârt─ârescu (unde un alt edificiu-simbol al Bucure╚Ötiului comunist, Casa Poporului, joac─â un rol central, aceast─â ÔÇ×imposibil─â himer─âÔÇť, ÔÇ×m├«nc─âtoare de creier umanÔÇť). S├«nt mai multe astfel de obiecte spa╚Ťio-temporale (str─âzi, cl─âdiri, diferite puncte de pe harta ora╚Öului), cum le a numit critica, ele vorbesc despre diferitele straturi de timp care definesc identitatea unui loc (ca s─â mai dau doar c├óteva exemple din cele analizate de mine: Lipscanii, Calea Victoriei, Palatul Regal, cartierul Uranus, Ateneul, hotelul Universal, Oborul, Gara de Est etc.). Literatura contemporan─â, citit─â ├«n cheia unei metode cum e geocritica, sau geografia literar─â, arat─â ╚Öi ce valoare simbolic─â au acestea ast─âzi, ├«n contextul lumii actuale. De fapt, literatura fixeaz─â aceste elemente, contureaz─â o mitologie bucure╚Ötean─â care altminteri nu ar exista dec├«t la nivelul unui folclor urban.

Cum ar ar─âta cititorul ideal al c─âr╚Ťii? Este cel care s-a ├«nt├«lnit deja cu ora╚Öul fic╚Ťional sau care ar putea, ├«n felul acesta, s─â-l descopere?

Fire╚Öte c─â cel mai interesant va fi pentru cei care abia acum descoper─â ╚Öi astfel ora╚Öul, sub forma acestor ╚Öase lecturi posibile. Dorin╚Ťa mea cea mai mare e s─â ├«i provoc pe cititori la o (re)lectur─â a acestor c─âr╚Ťi, dar ╚Öi la o relectur─â a ora╚Öului prin acest filtru, al literaturii.

a consemnat Ana Maria SANDU

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.