„Nu este uşor să fii adolescent în ziua de azi“ – interviu cu regizorul Nicolae Constantin TĂNASE

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
„Nu este uşor să fii adolescent în ziua de azi“ – interviu cu regizorul Nicolae Constantin TĂNASE jpeg

Lumea e a mea,

Cum eraţi la 16 ani, vă regăsiţi în film? 

La 16 ani trăiam în Praga, învăţam la şcoala germană şi purtăm mereu negru. Eram ceea ce s-ar numi azi

Aveam aparat dentar, păr creţ lung şi îmi plăceau RPG-urile

, spre exemplu

Doar în vacanţe ajungeam în Bucureşti şi redescopeream lumea de aici. Chiar dacă mediul meu a fost complet diferit de cel al personajelor din

emoţiile pe care le-am trăit în liceu au fost destul de similare. Dacă m-aş fi întîlnit atunci cu o Larisa precum cea din film, m-aş fi îndrăgostit de ea pînă peste cap sau, cel mai probabil, n-aş fi vrut nici măcar să vorbesc cu ea. De fapt, cam asta ne-am şi propus să facem, eu şi scenarista filmului, Raluca Mănescu: să spunem povestea unei generaţii de tineri pe care de multe ori îi desconsiderăm pentru că sînt diferiţi de noi. Ce am încercat să aducem pe ecran sînt emoţiile adolescenţei, trăirile pure, nealterate, mereu duse la extrem. Iar din punctul acesta de vedere, da, mă regăsesc în film şi sper că o vor face şi spectatorii. 

Cum v-aţi documentat pentru a construi povestea Larisei? 

Am avut două direcţii de documentare: prima a ţinut de experienţele pe care şi eu, şi scenarista, dar şi alţi prieteni de-ai noştri pe care i-am tot intervievat, le-am trăit în adolescenţă. Totul a pornit de la trăirile fiecăruia dintre noi, care au fost mai apoi dramatizate. A doua direcţie a fost că am încercat să petrecem cît de mult timp puteam în preajma tinerilor din medii sociale mai sărace. Împreună cu Raluca făceam cu autobuzul turul unor cartiere mărginaşe din Bucureşti: Rahova, Pajura. Pe la orele 17-18 era mereu plin de copii de liceu, noi ne uitam la ei, ne mai notam dialoguri, o căutam din ochi pe Larisa. Asta ne-a ajutat foarte mult să vedem cum vorbesc copiii, care sînt relaţiile dintre ei, cine e şeful şi cum se manifestă etc. Apoi, Raluca şi-a mai făcut nişte profile false pe o reţea de socializare şi a petrecut destul de mult timp vorbind cu multe fete şi băieţi de 15-16 ani, aflîndu-le poveştile, conversîndu-se cu ei. 

Rolul principal feminin este interpretat de o actriţă fără experienţă. Cum aţi lucrat cu Ana Maria Guran? 

Pe Ana Maria am văzut-o prima dată la Festivalul de teatru pentru adolescenţi Ideo Ideis. Mi-a plăcut foarte mult energia ei, felul în care vorbea, postura, mersul. Ana avea 15 ani cînd am cunoscut-o şi 17 cînd am filmat

Mi s-a părut că e prea mică să lucrez cu ea pe teorie sau tehnică, aşa că am încercat să mă leg de lucruri pe care le trăise ea, apoi să filtrăm secvenţele din film prin experienţa ei. Înainte de filmare, am lucrat cu ea, dar şi cu celelalte fete (Ana Vatamanu şi Oana Rusu), fără să apelăm la scenariu. Construiam situaţii şi vorbeam despre momente prin care fiecare din ele trecuse. Cînd le-am dat să citească textul, mi-a fost foarte uşor să fac trimiteri la ce ştiam deja despre ele. A fost o decizie foarte inspirată, a fost uşor şi pentru ele să se încarce cu energie, dar şi pentru mine şi echipă să ţinem pasul cu ele. Fetele au fost minunate. 

Secvenţe grele nu au prea fost, tocmai pentru că Ana Maria ştia exact ce trebuie să facă în fiecare din ele. Dar probabil cea mai dificil-sensibilă a fost secvenţa de sex. Am filmat cu o echipă restrînsă: eu, directorul de imagine, sharfeurul şi sunetistul. Totuşi, eram numai băieţi. Ana mi-a acordat încredere totală şi am simţit că trebuie să o protejez cumva pe ea, pe Ana, dar în acelaşi timp să nu pierdem din vedere nici cum arată momentul pentru Larisa. 

close-up

Împreună cu directorul de imagine al filmului, Daniel Kosuth, am încercat să stăm cît mai aproape de Larisa. Pe de-o parte pentru că am vrut să arătăm în permanenţă perspectivă ei asupra lumii, apoi pentru că am vrut ca şi ea, şi spectatorul să se simtă claustraţi, izolaţi prin imagine. De aici motivul pentru care există atît de multe

-uri în film. Larisa e îngrădită în lumea în care trăieşte şi de ceea ce i se întîmplă, dar şi de felul în care o prezentăm noi pe ecran. Filmările în ralenti am vrut să creeze momente de pauză pentru spectator, în care să aibă timp să digere ce i se întîmplă Larisei.

A fost important să mă folosesc de toată paleta limbajului cinematografic. Ştiind de la început că publicul nostru este unul tînăr, care cunoaşte la nivel intuitiv toate genurile de cinema, mi-am propus să îl ţin atent şi scufundat în poveste şi prin felul în care o povestesc. Pentru fiecare trăire a Larisei am ştiut că există un mod vizual în care o pot arăta, şi cred că şi adolescenţii vor înţelege intenţia. 

Mi se pare că încercaţi să compensaţi prin mijloace tehnice un final oarecum previzibil… 

Cred că regia este şi un meşteşug, cu nişte reguli bine definite, şi că trebuie să ştii să te foloseşti de un limbaj pentru a exprima ce îţi doreşti. Mijloacele tehnice nu compensează niciodată o problemă de scenariu. Nici rezolvările stilistice. Raluca şi cu mine ne-am asumat fiecare situaţie prin care trece Larisa la final. Nu am încercat doar să spunem o poveste, am urmărit să expunem vizual trăirile comune ale unei fete. Am vrut să aruncăm pe ecran „patetismul“ din adolescenţă, în care ţi se pare că, dacă drumul pe care mergeai nu te-a dus acolo unde doreai, întreaga lume s-a sfîrşit. Am vrut să expunem momentele în care, dacă ai putea, te-ai răzbuna pe întreaga lume pentru că nu ţi-a răspuns provocărilor aşa cum voiai tu. În acelaşi timp, am vrut să păstrăm şi o emoţie

, anume că, după furtuna prin care a trecut, Larisa găseşte puterea să spună că va fi bine. 

Care sînt dramele majore ale adolescenţilor de azi? 

Nu ştiu, probabil e o dramă majoră cînd rămîn fără baterie la iPhone sau cînd nu au invitaţie la un

la care merge tot restul şcolii. Mi se pare că în adolescenţă totul e dus la extrem şi are potenţial de dramă. Dar, serios vorbind, sînt o grămadă de probleme cu care adolescenţii se confruntă şi care se pot transformă în drame: pornind de la violenţa domestică pînă la violenţa din şcoli (îndreptată spre profesori şi mai ales între elevi – am văzut nişte filmuleţe pe YouTube care îţi ridică părul măciucă). Apoi, mai e toată partea de sexualitate care e încă un subiect tabu în multe familii din România, ca să nu mai vorbesc de şcoli. Mulţi adolescenţi se informează de pe la prieteni sau de pe Internet cu privire la cînd şi cum ar trebui să-şi înceapă viaţa sexuală. Trăim epoca în care oricînd avem acces la informaţie via Internet, nici nu ştim ce alegem, ne pierdem într-o mie de posibilităţi. 

La casting am avut ocazia să cunosc peste 80 de fete între 14-18 ani. Şi cu fiecare am stat de vorbă mai mult despre cum se văd ele, despre viaţa şi viitorul lor. Am încercat să nu mă grăbesc şi să descopăr o trăire sinceră şi intensă a fiecăreia, să explorez cum îşi vede ea familia, prietenii, şcoală. Am fost uimit să văd că într-un timp foarte scurt majoritatea fetelor ajungeau să se deschidă şi să-mi povestească lucruri intime, personale şi dureroase despre ele şi mediul lor, şi că o făceau dintr-o nevoie de a povesti. Într-un fel, cred că multe din întîlnirile de atunci au fost ca o mică şedinţă de terapie, în care eu doar întrebam, iar ele se descopereau doar vorbind cu cineva necunoscut, fără a avea nimic de pierdut. Şi nu cred că este uşor să fii adolescent în ziua de azi. Nu cred că mai ai timp să te uiţi sincer la tine, să te întrebi cine eşti acum sau încotro te îndrepţi. Cred că eşti expus continuu unei comparaţii, unei competiţii, căreia dacă nu-i faci faţă nu eşti Cineva. Şi cel mai nasol este să fii un nimeni.  

a consemnat Roxana CĂLINESCU  

Foto: A. Bulboacă

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.