"Nu am auzit vorbindu-se de autorii români trasuşi în spaniolă"

Publicat în Dilema Veche nr. 261 din 18 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Există multe puncte comune datorate, în primul rînd, originii latine. Dacă cineva are curiozitatea să răsfoiască nişte cărţi de proverbe, va vedea că multe sînt comune celor două culturi, venind direct din latină, dar va descoperi în acelaşi timp şi alte influenţe pentru fiecare cultură în parte. În spaniolă nu o să întîlneşti niciodată echivalentul unui proverb precum "Capul plecat sabia nu-l taie", de exemplu; un spaniol nu ar accepta niciodată această idee, să te umileşti şi să-ţi pleci capul pentru a scăpa. Există însă în folclorul spaniol motive identice cu balada meşterului Manole, există tradiţii asemănătoare colindelor, aşa-numitele autos în spaniolă, care sînt, de fapt, micile vicleimuri de la noi reprezentate de Crăciun şi Anul Nou. În materie de literatură cultă însă cred că nu putem să vorbim de puncte de contact, pentru că literatura spaniolă este mult mai bogată şi are alte izvoare. Literatura română este o literatură a omului simplu în general, a ţăranului, o literatură cu tendinţe satirice, umoristice, în literatura spaniolă nu o să găseşti niciodată un autor asemănător lui Creangă sau lui Caragiale, de aici şi imposibilitatea de a-i traduce. S-au făcut încercări care nu au ieşit bine şi nu au avut succes. Literatura spaniolă începe practic în secolele VIII-IX; poemul Cidul, despre care se ştia pînă acum cîţiva zeci de ani că este din secolul al XI-lea, s-a descoperit că este, de fapt, din secolul al IX-lea. Poemele eroice, romanul cavaleresc, romanul picaresc nu au existat în literatura română, iar Iluminismul spaniol este diferit de orice Iluminism european. Nu există puncte comune nici între cele două literaturi contemporane. Literatura română din ultimii 20 de ani s-a axat pe ceea ce a însemnat comunismul, aşa cum în literatura spaniolă contemporană a existat o perioadă în care s-a scris foarte mult despre dictatura franchistă (1939-975). Altfel, cele două literaturi sînt complet diferite. V-aţi dedicat o mare parte din viaţă studiilor celor două limbi; este România un teren propice acestor apropieri lingvistice? Ţările mici sînt, în general, mai deschise spre culturile şi limbile popoarelor mari. Românii, bulgarii, maghiarii au învăţat limbile de mare cultură, pentru a se putea face cunoscuţi şi pentru a putea răzbate printre giganţii culturii. Marile imperii nu au făcut nici cel mai mic efort pentru a se apropia de alte culturi, începînd cu romanii, pe care nu i-a preocupat nimic din ce nu era roman, cu excepţia faptului că i-au copiat şi i-au imitat pe greci. În schimb, în secolele XV-XVI, spaniola se vorbea, de exemplu, în toate colţurile Europei. Spaniolii contemporani nu vor să înveţe limbi străine şi nu-i prea interesează culturile străine. Pe de altă parte, româna şi spaniola sînt apropiate şi pentru că există multe asemănări din punct de vedere structural, fonetic, datorate faptului că, atunci cînd a început să se fragmenteze unitatea latinei, atît spaniola, cît şi româna ocupau aşa-numitele poziţii periferice Imperiului Roman. Inovaţiile în limbă şi în cultură pleacă de la metropolă, dar nu ajung întotdeauna pînă la capătul Imperiului, şi există o teorie a ariilor laterale care explică asemănările foarte mari dintre spaniolă şi română. De aceea este mult mai uşor pentru un român să înveţe spaniola decît germana. Există şi factori adiacenţi însă - cum ar fi actualele telenovele latino-americane, muzica spaniolă... Românii au descoperit cultura spaniolă tîrziu, în secolul al XIX-lea, cînd apar primii călători români în Spania. Probabil că toate aceste elemente îi fac pe români receptivi faţă de cultura spaniolă şi dornici să se pună în contact cu aceste realităţi. Ce receptare au avut autorii români traduşi în spaniolă? Există cîţiva traducători foarte buni, cum ar fi Joaquín Garrigós care s-a zbătut foarte mult să traducă şi să facă cunoscută literatura română în Spania. A început cu autori foarte cunoscuţi: Mircea Eliade, Emil Cioran, apoi a reuşit să traducă şi din Vasile Voiculescu, din Norman Manea şi alţii. Eu am tradus o antologie de poezie a diasporei româneşti în Spania, o iniţiativă a Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, a cărei idee era ca românii stabiliţi în Spania după ’90 să-şi arate şi latura intelectuală, chiar dacă sînt obligaţi să muncească în construcţii, în brutării... Cartea s-a bucurat de succes, şi datorită faptului că, fiind o iniţiativă instituţionalizată, s-au trimis volume la toate bibliotecile, iar lumea le-a văzut şi le-a citit. Cartea însă nu s-a vîndut pe piaţa spaniolă. A doua carte pe care am tradus-o a fost o antologie din George Bacovia care cuprinde 40 de poeme, mai ales din primele sale volume, şi este însoţită de un studiu introductiv. Criticii din jurul meu s-au manifestat entuziast, recunoscîndu-l pe Bacovia ca pe un mare poet. Dar la nivel global, nu văd o receptare foarte mare. Nu am auzit vorbindu-se de autorii români traduşi în spaniolă, cu excepţia traducerilor din Mircea Eliade, şi nici nu am văzut multe cronici la traducerile apărute. Trebuie făcut mult mai mult pentru autorii români şi trebuie punctat faptul că nu se poate face cultură fără bani. Cultura este o investiţie pe termen lung, trebuie să investeşti acum ca să dea roade peste 20 de ani. Există workshop-uri pentru traducătorii de limbă română în Spania? Există o aşa-numită şcoală de limbi străine în Madrid, unde se predă româna pentru traducători, dar este un cerc extrem de restrîns, cu doar doi oameni pe baricade. Cred că este singurul oraş mai important unde se pune accentul pe astfel de cursuri, dar este, totuşi, nereprezentativ. Imigraţia românilor ajută răspîndirii limbii române în Europa? Nu cred. Românii vorbesc româna între ei. Acolo unde sînt comunităţi mai mari, românii au reuşit să trezească puţin interesul pentru limba română. Chiar dacă îşi creează mici colonii de afaceri, comunicarea se face în limba popoarelor adoptive, pentru că sînt minoritari. Cu siguranţă, italienii şi spaniolii ştiu acum unde există pe hartă România, din păcate însă, ecourile nu sînt întotdeauna pozitive şi comportamentul unui segment al românilor imigranţi nu a ajutat prea mult. Un sfat pentru tinerii lingvişti români care vor să ajungă în Spania... Este foarte greu la început. Eu am studiat cultura şi civilizaţia spaniolă, cunoşteam limba foarte bine, poate chiar mai bine decît mulţi spanioli, dar am reuşit de-abia la 46 de ani să ajung în Spania. Acum fiecare vrea să ajungă cît mai repede la un masterat/doctorat în Spania, dar spaniolii nu dau burse aşa de uşor. Ce pot să le zic tinerilor este că nu trebuie să se descurajeze. a consemnat Andra ROTARU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Pedeapsă pentru șoferul de 19 ani care a spulberat șase copii pe trecerea de pietoni. Claudiu Nițariu circula cu 140 km/h
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunțat sentința definitivă în procesul în care tânărul Claudiu Nițariu a fost judecat pentru omor, pentru că a spulberat șase copii pe o trecere de pietoni. Una dintre victime a decedat la spital.
image
O familie de „țepari în serie” a fugit fără să plătească din nu mai puțin de şapte restaurante în ultimul an
După ce o familie de opt persoane a plecat dintr-un restaurant italian din Țara Galilor fără să plătească şi patronul a făcut plângere la poliţie, a ieşit la iveală faptul că aceştia erau de fapt „ţepari în serie”.
image
Roșiile românești au ieșit pe piață. Cu cât vând marfa producătorii din celebrul bazin legumicol Matca
Legumicultorii din Matca, județul Galaţi, au scos la vânzare prima recoltă de roşii de anul acesta. Pentru că e prima cultură din acest an şi preţul de plecare din solarii este unul pe măsură: 20 de lei kilogramul.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.