NexT 2015: Claire Denis, politică şi boemie

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
NexT 2015: Claire Denis, politică şi boemie jpeg

Cea de-a noua ediţie a Festivalului Internaţional de Film NexT va avea loc în perioada 15-19 aprilie în Bucureşti. Patru personaje importante din echipa festivalului ne-au spus ce înseamnă experienţa NexT şi la ce să ne aşteptăm anul acesta. Programul complet îl găsiţi pe www.nextfilmfestival.ro

● Ada SOLOMON - director şi fondator Societatea Culturală NexT 

Un tsunami de energie 

Dilema mea, în ceea ce priveşte NexT, este dacă NexT e pentru mine sau e pentru ceilalţi. Fiindcă, pentru mine, e ca o cură intensivă de vitamine. Chiar dacă în timpul festivalului nu apuc să văd decît prea puţine filme, în schimb, energia care se degajă din fiecare colţişor în care se întîmplă vreo activitate NexT e ceva cu totul special. Îmi încarcă bateriile fiecare sală plină, fie că vorbim de sala de cinema, de un club în care are loc o petrecere NexT, de birourile festivalului care gem de tinereţe şi responsabilitate, de sălile în care au loc dezbateri despre soarta cinema-ului de autor, despre sunetul filmelor româneşti sau despre cum să îţi construieşti o carieră în cinema. Sala cinematografului Studio, spre exemplu, care este în sine un fel de Doamnă serioasă, solemnă şi un pic fanată, devine brusc, pe perioada festivalului NexT, o puştoaică exuberantă, isteaţă, un pic obraznică chiar. 

La fiecare ediţie de NexT îmi spun că aş vrea cumva să fac o magie şi să nu fiu altceva decît un simplu spectator, să pot să am această vacanţă de vis pentru cinci zile şi să călătoresc în/cu visele tuturor cineaştilor care au filme şi poveşti în festival, să îi cunosc pe toţi cei care sînt acolo, să aflu de toate prieteniile care se leagă în aceste cinci zile cît nişte ani, să înţeleg de unde vine tot acest tsunami de energie pe care-l simt în jur. Aşadar, probabil că NexT e pentru mine şi pentru ceilalţi în egală măsură, pentru că, mai presus de orice, NexT e despre „împreună“, cu speranţă şi voie bună, cu provocări şi întrebări, cu vise şi cu certitudini.  

● Irina TROCAN - critic de film, selecţioner NexT 

Dilema NexT-ului 

Lucrez deja la selecţia NexT pentru a cincea ediţie consecutiv şi observ că, în afara festivalului, lucrurile se schimbă pentru mine cu mare viteză, dar în perioada noiembrie-aprilie am întotdeauna aceeaşi prioritate. Scurtmetraje de văzut, de pus pe

, scurtmetraje acceptate în competiţie sau incluse în programe speciale. În fiecare primăvară mă întreb cum am putut avea răbdare să văd atîtea filme şi în fiecare toamnă o iau de la capăt cu entuziasm. Realizatorii pe care îi ştim din ediţiile trecute au avut timp să „crească“ şi mulţi au evoluat frumos, în scurtmetraje sau lungmetraje noi care au rulat în festivalurile de la Rotterdam, Berlin, Cannes. 

Pot spune acum cu mult mai multă încredere că alegem bine, dar e la fel de complicat de spus ce căutăm, mai ales la competiţie (pentru că, măcar la „NexT Kung Fu“ şi „Monsters“, titlul secţiunii e un indiciu destul de bun). Ce au în comun

şi

În primul rînd, sînt scurtmetraje care spun poveşti. Apoi, aleg calea cea mai bună să le spună prin cinema. Orice e permis: elipse care ne fac să vrem să înţelegem ce se întîmplă, distorsiuni optice ale imaginii, adresarea directă spre cameră,

-uri la care ne şocăm văzînd de unde au pornit lucrurile şi unde au ajuns, împletirea unor lucruri care par din viaţă sau au caracterul concret al unui documentar cu elemente de ficţiune sau de (auto)biografie. Contează doar ca tehnicile astea să ducă undeva. Şi mai e ceva la care ţin, deşi e destul de interpretabil să includ SF-uri şi filme plasate în trecut: vreau ca scurtmetrajele să spună poveşti

, că e destul de largă şi variată ca să fie destule de povestit. 

Printre secţiunile noi de la NexT 2015 e şi un program de filme de avangardă; m-am bucurat, pentru că în anii trecuţi vedeam filme pe care le-aş fi luat dacă m-aş fi putut convinge că sînt narative – dar regulile sînt reguli, din păcate. În plus, aveam îndoieli că nu putem oferi

, cum promitem, dacă avem totuşi restricţii de narativitate. Dar acum am depăşit şi limita asta şi, oricît mi-ar plăcea filmele de la „NexT Avantgarde“, tot competiţia rămîne secţiunea mea de suflet. Nu degeaba ne lăudăm.  

● Andrei RUS - critic de film, selecţioner NexT 

Mai multe programe radicale formal 

Un festival de film are, pe lîngă multe alte caracteristici, rolul de a participa la educarea spectatorilor. Şi o poate face în cel puţin două feluri: pe de-o parte, propunîndu-şi să prezinte o selecţie cît mai variată, care să le chestioneze noţiunile despre cinema, şi, pe de altă parte, contribuind la creşterea angajamentului lor social. La NexT, devenim din acest an mai atenţi la cele două aspecte menţionate şi includem mai multe programe radicale formal (secţiunii „Arthouse“ i se adaugă cea numită „Avantgarde“), competiţia internaţională tinzînd tot spre această direcţie. Iar în privinţa emancipării sociale, am hotărît ca pe lîngă programul anual LGBT să includem o nouă secţiune pe care ne-o dorim constantă, şi anume „NexT Is Feminist“. Sper ca includerea acestor programe în cadrul selecţiei să stîrnească cît mai multe discuţii, pe cît mai multe teme şi din cît mai multe unghiuri (dacă vor fi şi aprinse, cu atît mai bine). În aceeaşi ordine de idei, mi se par importante dezbaterile cu invitaţi speciali, care au rolul tot de a deschide diverse piste de gîndire. În acest an, extraordinară e în primul rînd venirea cineastei franceze Claire Denis (ale cărei filme se numără printre favoritele mele), care va susţine un

în ultima zi de NexT, pe 19 aprilie. 

Vizionînd de-a lungul timpului, pe Internet, mai multe astfel de prelegeri ale ei, sînt sigur că întîlnirea cu publicul de la Bucureşti va fi o sursă fantastică de idei noi cu privire la menirea cinematografului. Foarte important mi se pare şi atelierul susţinut de Radu Jude, Marius Panduru şi Dana Bunescu, pornind de la recentul

unde au colaborat. În cadrul acestuia, vor discuta aplicat despre modurile în care sunetul şi imaginea contribuie şi, în acelaşi timp, aduc ceva în plus concepţiei regizorale. Desigur, pe lîngă toate astea, NexT înseamnă şi multă distracţie şi boemie. Îi voi lăsa, însă, pe colegii mei să îi descrie această latură. Eu sînt membrul serios al bandei.  

● Yvonne IRIMESCU - coordonator de proiect 

Pentru îndrăzneţi, curajoşi şi curioşi 

Mai mare decît oricînd pînă acum – cu un total de 146 de filme (împărţite între două competiţii şi 15 programe în afara competiţiei) alese din cele peste 3500 văzute timp de nouă luni de selecţionerii Andrei Rus şi Irina Trocan –, NexT aduce laolaltă nu numai o multitudine de genuri şi de teme (filme kung fu, musical sau horror, filme care vorbesc despre problematica minorităţilor sexuale sau a mişcării feministe, filme de avangardă sau filme nominalizate la premiile Oscar), dar mai ales reuşeşte să concentreze în cele cinci zile energia specială ce se regăseşte în lumea scurtmetrajului. Formatul de scurtmetraj, liber de restricţiile care vin odată cu distribuţia comercială în cazul lungmetrajelor (obligate într-o măsură mai mare sau mai mică să facă pe placul publicului, ceea ce le face pe majoritatea extrem de convenţionale), e terenul unde imaginaţia realizatorilor şi dorinţa lor de a spune poveşti puternice într-un mod cît mai personal, cît mai original, îşi permite să nu aibă limite. Nu e de mirare că regizori deja consacraţi se întorc periodic la acest format, precum Claire Denis sau David Cronenberg, ale căror cele mai recente scurtmetraje –

respectiv

– sînt prezentate anul acesta la NexT în secţiunea „Arthouse Shorts“. NexT este despre celebrarea acestei libertăţi, e pentru îndrăzneţi, pentru cei curajoşi şi curioşi.  

a consemnat Ana Maria SANDU 

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: