Iubirea în videoclipurile muzicale

Ana-Maria SÎRGHI
Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Iubirea în videoclipurile muzicale jpeg

Nu știu dacă ați încercat vreodată să vă uitați la videoclipuri muzicale cu sonorul la minimum. E un exercițiu reconfortant care-ți demonstrează că marii filozofi ai umanității au rătăcit degeaba în căutările lor fiindcă, după o scurtă exilare în spațiul fără suflu, capeți o înțelegere profundă a lucrurilor. Să luăm, de exemplu, iubirea, temă prolifică în climatul compozițiilor de gen. Cînd se apucă să explice sentimentul pe micul ecran, artiștii glisează între sfioșenie și sex-appeal, putere și slăbiciune, căutare și abandon, disperare și extaz. Se reface, la scară mică, spectacolul vieții cotidiene, cu necazurile și satisfacțiile ei. Majoritatea situațiilor evoluează pe axa întîlnire în club – petrecere în budoar, cu protagoniști care joacă toate cărțile seducției. E, de altfel, cazna noastră, a tuturor, de a cuceri prin vorbe și purtări. Totuși, în mecanismul de momire a celuilalt, în videoclipuri, se strecoară un soi de neadecvare care te pune pe gînduri. Maniera și arsenalul de accesorii sînt atît de năucitoare încît te întrebi, pe bună dreptate, dacă nu ai rămas cumva alienat pe o insulă a decenței. Și, mai ales, dacă îți mai folosește la ceva aceasta de vreme ce spațiul e dominat de artificial și straniu.

De exemplu, ea îl așteaptă, (în 2016!), cu pene, flori sau coroane exotice pe cap, într-o ipostază ademenitoare pînă la hipnoză, iar el e cînd dezarmat, cînd fascinat în fața reprezentației îmbogățite cu jocuri de lumini și umbre (Delia & Deepcentral, „Gura ta“). Fetele zglobii de la trupa Fifth Harmony sînt atît de înnebunite de personajele masculine din videoclip încît le provoacă să lucreze numai de acasă, din dormitor. Fără prea multe subtilități, se face referire obsesiv la prestațiile lor virile la cearșaf, într-o mizanscenă de șantier. Mîndrele evoluează lasciv printre betoniere, ciocane, bomfaiere, rulete și aparate de sudură, iar melodia se numește, ați ghicit, „Work from Home“. Pentru un outsider, bizare par și măștile stil botniță purtate de dansatoare în videoclipul „Fete din Balcani“ al Corinei, care, la rîndul ei, este surprinsă mușcînd dintr-o banană cu ștrasuri. Din seria năstrușniciilor de neîncercat acasă: el o adoarme și o învelește sul într-un covor persan, după care o răpește, ducînd-o la mașină cu un coș de cumpărături. (R.A.C.L.A. feat. Anda Adam, „Nu te-am uitat“, cu 6.093.733 de vizualizări pe YouTube). Suferința cu tone de make-up îi inspiră și ea pe stiliștii care nu renunță la fonduri de ten, rimeluri, rujuri și creioane nici cînd persoana în cauză plînge de dor, se trezește din somn sau explică furioasă motivele divorțului. La același capitol al nepotrivirii intră și declarațiile de dragoste făcute de pe capota unei mașini (Loredana & Alama, „Vrei să mă iei“), schimbatul rapid al rochiilor simultan cu vorbitul la telefon (Andreea Bălan, „Evadez“) sau costumul cel puțin science-fiction accesorizat cu pantofi model copită pe care Lady Gaga îl poartă în videoclipul piesei „Bad Romance“.

Dar să zicem că recuzita e de pe meleagurile unde creativitatea n-are hotar, iar staff-ul artiștilor e îndreptățit să inoveze uneori stupid de dragul propulsării în top. Cum rămîne însă cu coregrafia care însoțește prestațiile dance pop? Alert, depășind cu mult banalele antrenamente de aerobic, spectacolul de dans împrumută adeseori din  excesul hiperbolei. Se caută tușa groasă, imaginea tulburătoare, efectul de perplexitate. Drept care acrobata Jennifer Lopez, în „Papi“, dresează prin mișcări o gașcă de vreo 40 de bărbați care se țin scai după ea și vor s-o cucerească. Ca o super-lady de Bollywood, le „poruncește“ prin figuri de dans să fie docili și-i ține sub control pe cei care, de-a lungul videoclipului, au provocat tot felul de comédii de dragul ei (sărituri de la balcon, salturi cu motocicleta, ciocniri de autovehicule, geamuri sparte ș.a.). 

Rămîi uluit cînd vezi cîtă energie și cîți bani se investesc într-un filmuleț de 3 minute (durata medie a videoclipurilor muzicale) și care trăiește sezonier. Dar nu neapărat caracterul efemer e de contestat aici (în fond, divertismentul nu și-a propus niciodată să rămînă în analele Academiei), ci mai ales înstrăinarea pe care ți-o alimentează față de experiența reală, profundă, omenească a iubirii (dacă tot am adus-o pe afiș). Și cînd te gîndești că totul a început – conform Wikipedia – cu un filmuleț din 1894 în care doi cîntăreți americani își promovau piesa proiectînd ilustrații pe un ecran, cu ajutorul unei lanterne, în timpul performanței live. 

Ana-Maria Sîrghi este jurnalist freelance.

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.