"├Än absen╚Ťa diversit─â╚Ťii, nu s├«nt posibile nici via╚Ťa, nici cultura" - interviu cu Anouar BRAHEM

Publicat în Dilema Veche nr. 405 din 17-23 noiembrie 2011
"├Än absen╚Ťa diversit─â╚Ťii, nu s├«nt posibile nici via╚Ťa, nici cultura"   interviu cu Anouar BRAHEM jpeg

Acest interviu a fost publicat cu ocazia primului concert Anouar Brahem în România. Spre marea noastră bucurie, Brahem se întoarce, pe 27 octombrie. Ne vedem la concert. (N. red.)

Este muzicianul tunisian care a străpuns toate barierele dintre Est și Vest, oferindu-ne, prin muzica sa instrumentală bazată pe timbrul încîntător al oud-ului (lăuta arăbească), prilejul de a asculta adierea Orientului.

Prefa┼ú├«nd concertul dumneavoastr─â, Dhafer Youssef ÔÇô aflat, de asemenea, ├«n prima sa vizit─â ├«n Rom├ónia ÔÇô v─â numea prieten ┼či surs─â de inspira┼úie. Exist─â o tradi┼úie ├«n arta oud-ului, o ┼čcoal─â, un tandem maestru-ucenic?

Da, exist─â o mare tradi┼úie ├«n arta oud-ului. ├Än muzica tradi┼úional─â arab─â, oud-ul a ocupat ├«ntotdeauna un loc central. ├Äncep├«nd ├«ns─â cu anii ÔÇÖ50, ┼či ca urmare a influen┼úelor occidentale, orchestra arab─â s-a m─ârit ┼či oud-ul s-a v─âzut ÔÇ×├«necatÔÇť, reg─âsindu-se ├«ns─ârcinat doar cu roluri de figura┼úie, pierz├«ndu-┼či, astfel, rolul motor ├«n orchestr─â ┼či, ├«ncetul cu ├«ncetul, disp─âr├«nd total. Eu am avut ┼čansa enorm─â de a fi, timp de c├«┼úiva ani, elevul ┼či discipolul unui mare maestru, cu siguran┼ú─â unul dintre ultimii: Ali Sriti. Dar, de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, asist─âm la o form─â de rena┼čtere a artei oud-ului ├«n prezen┼úa unei noi genera┼úii de interpre┼úi. Ast─âzi exist─â din ce ├«n ce mai mul┼úi tineri interpre┼úi de oud, ceea ce ne-ar putea permite s─â vorbim de o nou─â ┼čcoal─â. Cazul lui Dhafer Youssef este elocvent.

S├«nt multe voci care spun c─â oud-ul este un instrument oarecum limitat. Crede┼úi c─â exist─â o oarecare dificultate ├«n a te exprima ÔÇ×totalÔÇť cu ajutorul l─âutei?

Cu siguran┼ú─â, paleta oud-ului nu este precum cea a unui pian, nici nu este un instrument polifonic, iar volumul s─âu sonor este destul de limitat. Ca ┼či cea mai mare parte a instrumentelor acustice cu coarde, oud-ul este un instrument fragil ┼či, cu toate acestea, ├«n ciuda v├«rstei lui (are dou─âsprezece secole), continu─â s─â tr─âiasc─â. Mai mult dec├«t at├«t, beneficiaz─â de un extraordinar interes rec├«┼čtigat ├«n lumea ├«ntreag─â, iar ├«n muzica arab─â este ast─âzi un vector al modernit─â┼úii. Pentru un instrument care acumuleaz─â at├«tea handicapuri, este un parcurs destul de ie┼čit din comun. S─â-i ur─âm via┼ú─â lung─â!

Cît valorează un oud bun? Este mai preţios unul nou (aidoma pianelor) sau unul vechi (cazul viorilor)?

E greu de spus. Nu se g─âsesc oud-uri bune a┼ča de vechi precum vioara, instrument care poate avea c├«teodat─â ┼či peste patru sute de ani. Nu ┼čtiu dac─â aceasta se datoreaz─â condi┼úiilor de conservare a oud-urilor vechi sau este natura instrumentului ├«n sine. Eu am un magnific luth sirian, care are mai pu┼úin de o sut─â de ani, ├«ns─â nu la el c├«nt ┼či nu cu el c─âl─âtoresc, c─âci este prea fragil. Cel pe care interpretez ├«n mod regulat are cam patruzeci de ani. La ├«nceput nu era un instrument de bun─â calitate, ├«ns─â a ├«mb─âtr├«nit foarte bine ┼či am ┼či reu┼čit s─â-l ameliorez schimb├«ndu-i t─âblia. Acum este foarte bine echilibrat. E foarte dificil s─â g─âse┼čti un oud bun.

ÔÇ×Diversitate ┼či fuziuneÔÇť

Cariera dvs. discografică a început acum 20 de ani, la casa de discuri ECM, căreia i-aţi rămas fidel. Circulă o legendă potrivit căreia ECM nu acceptă benzi demo, dar că dvs. sînteţi singurul artist al cărui contract a plecat de la audierea unei asemenea casete.

Nu este o legend─â, ci purul adev─âr. Trimisesem, ├«ntr-adev─âr, o caset─â la ECM ┼či, dup─â c├«teva zile, Manfred Eicher mi-a telefonat pentru a-mi propune s─â ├«nregistrez. ├Ämi dau seama c├«t de ie┼čit din comun este acest fapt.

ECM produce ediţii de muzică contemporană; este oud-ul atît de important pentru universul sonor al epocii noastre sau, mai curînd, vocea dvs., mesajul muzical se înscriu în rigorile producătorului german?

C├«nd am ├«nceput s─â c├«nt, eram pasionat de muzica arab─â veche, pe care am studiat-o foarte serios. ├Äns─â, cu timpul, am devenit compozitor ┼či crea┼úia mi-a devenit principala preocupare. Astfel, c├«nd am ├«nceput s─â urc pe scen─â ca muzician profesionist, nu-mi ├«nchipuiam s-o fac altfel dec├«t prezent├«ndu-mi propriile compozi┼úii. ├Än acela┼či timp, crea┼úia nu are sens pentru mine dec├«t dac─â este inedit─â, original─â, personal─â ┼či, deci, contemporan─â. ECM este locul ideal pentru muzica pe care o compun. Muzica contemporan─â nu este doar muzica nou─â a tradi┼úiei europene, ci toat─â muzica nou─â din lume.

Recent a┼úi fost filmat ┼či inclus ├«n documentarul-tribut ECM Sounds and Silence. A┼úi fost onorat, sau vorbim mai degrab─â de o obliga┼úie? Mul┼úi muzicieni care au adus faim─â ┼či beneficii label-ului ECM au fost, inevitabil, omi┼či.

Nu am participat la geneza filmului, nu pot comenta despre prezen┼úa sau absen┼úa unui artist sau a altuia. ECM are o palet─â foarte bogat─â de arti┼čti, s├«nt at├«t de mul┼úi muzicieni extraordinari sub ├«nsemnele lor! Despre ECM se pot face zece filme, nu unul, care pot fi, toate, unul mai interesant dec├«t altul. Pentru mine, nu a existat nici o obliga┼úie, lucrurile s-au f─âcut ├«n mod natural ┼či a fost foarte pl─âcut s─â particip la film. Totul s-a petrecut ├«ntr-un spirit de mare sensibilitate ┼či de respect artistic. Cred c─â filmul s-a f─âcut cu arti┼čtii care erau acolo ├«n momentul respectiv, legat de imprimarea unui disc sau de un concert. A contat, a┼čadar, posibilitatea acestora de a se ├«nt├«lni cu Manfred Eicher, cu regizorii ┼či deci cu filmul ├«n sine.

Ave┼úi multe formule scenice pe care le desf─â┼čura┼úi ├«n paralel. Aproape toate variantele ├«n care a┼úi concertat ┼či, ulterior, a┼úi imprimat fac, ├«n continuare, obiectul recitalurilor dvs. Asta e oarecum neobi┼čnuit, ├«ntruc├«t majoritatea muzicienilor nu se mai ├«ntorc la echipele precedente, caut─â unele noi. ├Än plus, ├«n cazul dvs. nu vorbim de ├«nlocuirea unor instrumenti┼čti cu al┼úii, ci despre o alt─â arhitectur─â sonor─â.

Fiecare proiect are o genez─â proprie ┼či, de obicei, eu nu m─â ocup dec├«t de unul singur o dat─â, acela al ultimului disc, interpret├«nd ├«ntotdeauna acela┼či program. La ora actual─â, grupul cu care concertez este noul meu cvartet, cel de pe The Astounding Eyes Of Rita. De pu┼úin timp ├«ns─â, mi se ├«nt├«mpl─â s─â c├«nt ┼či cu trioul de pe Le Voyage de Sahar, cu Fran├žois Couturier ┼či Jean-Louis Matinier, dar ┼či cu cel de pe Thimar, al─âturi de Dave Holland ┼či John Surman. ┼óin foarte aproape de sufletul meu aceste dou─â formule vechi de trio.



Anul acesta, Festivalul de la Montr├ęal v-a invitat, ├«n trei zile consecutive, cu aceste trei dintre cele mai de succes ┼či mai diferite proiecte ale dvs. Este o premier─â?

Festivalul de la Montr├ęal mi-a propus s─â apar anul acesta ├«n cadrul prestigioasei serii ÔÇ×Invita┼úieÔÇť, cu trei concerte diferite. Am considerat c─â, ├«n afar─â de noul meu proiect, ar avea sens s─â reinterpretez Le Voyage de Sahar ┼či Thimar. A fost o ocazie de reg─âsiri formidabile ┼či, av├«nd ├«n vedere primirea extraordinar─â a publicului, acesta r─âm├«ne un eveniment marcant ├«n via┼úa mea de muzician.

O altfel de premier─â, amar─â, a avut loc tot anul acesta la Montr├ęal: Khaled Yassine, percu┼úionistul libanez din cvartetul de pe The Astounding Eyes Of Rita, nu a primit viza, drept pentru care cvartetul a devenit, pe loc, un nea┼čteptat trio. Ce s-a ├«nt├«mplat ┼či cum a┼úi reac┼úionat?

├Äntr-adev─âr, Khaled Yassine nu a primit viza de intrare ├«n Canada. Nu se ┼čtie cu adev─ârat dac─â i-a fost refuzat─â sau dac─â nu a fost gata la timp. ├Än orice caz, cam la o lun─â dup─â ce ┼či-a depus cererea, viza nu era gata ┼či nimeni nu a fost capabil s─â-i prezinte vreun motiv. Pe scurt, nu a putut c─âl─âtori la Montr├ęal. A fost un moment de frustrare enorm─â pentru noi to┼úi ┼či, dac─â am decis s─â nu anul─âm concertul ┼či s─â interpret─âm ├«n formul─â de trio, acest fapt se datoreaz─â publicului. A fost o decizie dificil─â, c─âci percu┼úia joac─â un rol important ├«n acest proiect ┼či ne-a fost foarte greu s─â ne imagin─âm interpret├«nd f─âr─â percu┼úie. ├Än ciuda frustr─ârii ┼či a dificult─â┼úii ├«ns─â, Bj├Ârn Meyer, basistul, ┼či Klaus Gesing, clarinetistul, au f─âcut fa┼ú─â formidabil. Dac─â judec─âm dup─â reac┼úia publicului ┼či a presei, cred c─â am realizat un concert bun. Unii dintre jurnali┼čti l-au descris chiar ca pe unul dintre cele mai importante ale festivalului.

C├«nd aveam 17 ani, am decis cu un prieten s─â facem o c─âl─âtorie ├«n str─âin─âtate ┼či am vizitat nou─â ┼ú─âri, fiind pleca┼úi de-acas─â timp de o lun─â ┼či jum─âtate. Nu eram boga┼úi ┼či am f─âcut aceast─â c─âl─âtorie cu mijloace foarte limitate, ├«ns─â a fost o experien┼ú─â formidabil─â. ├Än acea epoc─â, frontierele erau deschise ┼či nu aveam nevoie de viz─â. Ast─âzi, pentru marea majoritate a tinerilor, acest tip de aventur─â este de neconceput, iar eu consider acest fapt regretabil. Este de mirare c─â, ├«n aceste momente ├«n care se vorbe┼čte mai mult dec├«t oric├«nd de mondializare ┼či de libera circula┼úie a produselor comerciale, ├«nchidem frontierele pentru oameni. Nu este treaba mea s─â judec politica controlului de frontier─â al unor ┼ú─âri, dar, din punct de vedere uman ┼či moral, acest fapt m─â deranjeaz─â foarte mult, c─âci se opune ideilor de diversitate ┼či fuziune, care ├«nseamn─â, pentru mine, no┼úiuni fundamentale ale omenescului. Dup─â p─ârerea mea, nu este posibil─â via┼úa, nu este posibil─â cultura ├«n absen┼úa diversit─â┼úii.

ÔÇ×M─â v─âd c├«teodat─â cineast, buc─âtarÔÇť

C├«nta┼úi, ├«n general, al─âturi de muzicieni de jazz. Totu┼či, muzica dvs. nu este jazz. Care s─â fie motivul?

Nu ┼čtiu de ce am avut aceast─â dorin┼ú─â irezistibil─â de a c├«nta cu muzicieni de jazz ┼či de a compune pentru instrumente de jazz. Vin totu┼či dintr-o cultur─â muzical─â foarte diferit─â ┼či, la vremea respectiv─â, acest fapt a fost perceput ca o ciud─â┼úenie. Iar asta se ├«nt├«mpla ├«naintea modei world music ├«n care toat─â lumea c├«nt─â cu toat─â lumea. Versatilitatea muzicienilor de jazz, deschiderea lor ┼či paleta larg─â pe care o pot avea ├«n exprimare au fost determinante. Ca ┼či ├«n jazz, ├«n tradi┼úia muzical─â arab─â improviza┼úia este foarte important─â.

Dvs. nu apăreţi niciodată pe albumele altora, de ce?

├Ämi este fric─â s─â nu m─â pierd. A compune presupune o mare concentrare. Munca pentru propriile proiecte ├«mi cere mult timp ┼či mult─â aten┼úie. Asta m─â duce chiar c├«teodat─â la reducerea considerabil─â a concertelor. Ar trebui s─â g─âsesc un interes muzical major pentru a accepta s─â lucrez ├«ntr-un proiect care s─â nu fie al meu.

Circul─â muzica dvs. ┼či sub form─â de partituri? Scrie┼úi ┼či pentru celelalte instrumente care v─â acompaniaz─â?

Da, desigur, scriu muzica pe partituri. S├«nt ├«ns─â lucruri legate de spiritul muzicii, care nu se scriu cu adev─ârat. R─âm├«ne ca interpretul s─â le simt─â ┼či s─â le exprime, ├«n afara notelor mele. Este ┼či motivul pentru care alegerea muzicienilor cu care lucrez ├«mi ia foarte mult timp. Nu trebuie s─â m─â ├«n┼čel. Ca ┼či ├«ntr-un film, trebuie ales bine actorul, cel ce va da via┼ú─â personajului.

Care să fie instrumentul cu care vă imaginaţi, într-o bună zi, că veţi imprima? Bogăţia spectrului sonor de pe albumele dvs. mă face să cred că încă exploraţi.

Chitara flamenco ┼či fluierul indian s├«nt instrumente care m─â fascineaz─â. O orchestr─â de coarde, de asemenea.

Dac─â nu vi se oferea ┼čansa de a deveni un virtuoz al oud-ului, care ar fi fost alternativa pe care v-a┼úi fi dorit-o? Chirurg, scafandru, maharajah?

Am multe interese pentru at├«tea lucruri diferite, ├«ns─â practica muzicii este at├«t de cronofag─â ┼či energofag─â, ├«nc├«t nu-mi r─âm├«ne timp s─â fac altceva. Este frustrant. Mi se ├«nt├«mpl─â s─â m─â g├«ndesc s─â o las mai ├«ncet cu muzica, pentru a avea mai mult timp s─â pot citi, s─â v─âd un film, s─â ├«nv─â┼ú lucruri noiÔÇŽ M─â v─âd c├«teodat─â cineast, buc─âtar, aventurier, explorator. A┼úi spus maharajah? Nu este o idee rea. ├Ämi aminte┼čte de filmul Salonul de muzic─â al regizorului indian Satyajit Ray, care poveste┼čte declinul unui mecena aristocrat care ├«┼či sacrific─â averea ┼či familia pentru art─â, d├«nd recep┼úii ruinante ├«n salonul s─âu de muzic─â. Mi-ar fi pl─âcut s─â fiu mecena.

ÔÇ×Nu doresc s─â fiu un ┬źprodus de export┬╗ÔÇť

Cît de importantă este muzica în expunerea peste hotare a ţării dvs.? Vă consideraţi un produs de export, un ambasador? Realizează tunisienii ce importanţă spirituală vă conferă oameni din lumea întreagă?

Pentru mine e dificil s─â judec aceste lucruri. Exist─â ceva inaccesibil ├«n muzic─â, ceva intangibil care ne face s─â r─âm├«nem umili. ├Ändat─â ce avem sentimentul c─â atingem ceva, ni se reveleaz─â o lume ├«nc─â ┼či mai mare, ┼či mai bogat─â. S├«nt foarte m├«ndru de stima pe care unii tunisieni mi-o poart─â, dar nu doresc s─â fiu nici ambasador, nici un ÔÇ×produs de exportÔÇť. Doresc s─â fiu c├«t mai liber cu putin┼ú─â.

Cum apas─â asupra dvs. ┼či a universului sonor, pe care l-a┼úi construit, povara religioas─â? Exist─â, f─âr─â ├«ndoial─â, ├«n mod regretabil, un zid ├«ntre spiritualitatea a┼ča-zis occidental─â ┼či cea oriental─â, cea c─âreia ├«i s├«nte┼úi asimilat. E drept c─â a┼úi contribuit la demolarea acestui zid, ├«ns─â ultima decad─â l-a reconstruit. Orhan Pamuk spunea de cur├«nd: ÔÇ×Dup─â septembrie 2001, ne citesc mul┼úi occidentali, c─âut├«nd s─â ne ├«n┼úeleag─âÔÇť. Crede┼úi c─â ave┼úi ┼či un public generat de acest gen de curiozitate?

Nu pot spune dac─â publicul pe care ├«l am ├«n Europa sau ├«n alte p─âr┼úi este generat ┼či alimentat de o astfel de curiozitate. Poate doar o parte din el. Cei mai mul┼úi dintre cei pe care-i ├«nt├«lnesc ┼či care-mi vorbesc de circumstan┼úele ├«n care mi-au descoperit muzica ├«mi spun adesea c─â mi-au g─âsit muzica ├«nt├«mpl─âtor, ascult├«ndu-mi vreunul dintre discuri la vreun prieten sau la vreo cuno┼čtin┼ú─â. C├«t despre problema zidului, cred c─â este o idee ce se construie┼čte ├«n mintea oamenilor, dar care nu are baze reale. Ignoran┼úa este principalul responsabil al construirii zidului, dac─â e s─â numim unul. ├Än general, omul caut─â s─â fac─â bine, dar are tendin┼úa nepl─âcut─â de a-┼či crea du┼čmani.

S├«nt, desigur, diferen┼úe ├«ntre spiritualit─â┼úile ┼či culturile occidentale ┼či orientale, dar s├«nt ┼či multe similitudini ┼či leg─âturi. Istoriile noastre s├«nt at├«t de ├«ntrep─âtrunse! Cred c─â ar fi suficient s─â citim istoria, aceea a spa┼úiului mediteraneean, de exemplu, pentru a ne da seama de profunzimea acestor leg─âturi. Sf├«ntul Augustin, unul dintre p─ârin┼úii Bisericii latine, considerat personajul cel mai important ├«n stabilirea ┼či dezvoltarea cre┼čtinismului occidental, este un compatriot tunisian care a studiat la Cartagina, ora┼čul unde, de altfel, locuiesc eu ast─âzi. El s-a n─âscut ├«n 354, dintr-o mam─â berber─â ┼či un tat─â romano-african. Maria este citat─â de mult mai multe ori ├«n Coran dec├«t ├«n Biblie. Pentru islam, Maria este o sf├«nt─â, binecuv├«ntat─â de Dumnezeu. Tunisia este ast─âzi arab─â ┼či musulman─â, dar cre┼čtinismul face parte din spiritualitatea ┼či din istoria noastr─â.

Unde v─â vede┼úi ├«n urm─âtorii dou─âzeci de ani? Ve┼úi evolua, ve┼úi c─âuta s─â v─â ÔÇ×men┼úine┼úiÔÇť?

Cred c─â activitatea creatoare este o provocare permanent─â ┼či sper s─â nu cad vreodat─â ├«n autosatisfac┼úie. Sper s─â pot p─âstra flac─âra viu aprins─â ┼či s─â reu┼česc, astfel ├«nc├«t peste dou─âzeci de ani, dac─â voi mai fi ├«n via┼ú─â, s─â scriu muzic─â mai interesant─â dec├«t cea pe care o compun ast─âzi.

Veni┼úi pentru prima dat─â ├«n Rom├ónia. Are importan┼ú─â pentru dvs. aceast─â ÔÇ×prim─â dat─âÔÇť?

S├«nt cu adev─ârat bucuros s─â c├«nt ├«n premier─â la Bucure┼čti. Sigur c─â, pentru o prim─â dat─â, emo┼úia este ┼či mai mare!



a consemnat Paul TUTUNGIU
traducere de C─âlin Cozma 

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.