Freneticul Mozdzer

Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Freneticul  Mozdzer jpeg

● Leszek Mozdzer & Friends, Jazz At Berlin Philharmonic III, ACT, 2016. 

Fiind artist important în portofoliul casei de discuri ACT, pianistul polonez Leszek Mozdzer s-a mai intersectat cu această rubrică în calitate de acompaniator al unor colegi de siglă, bunăoară Lars Danielsson. I-a venit rîndul să fie şi protagonist, în contextul uneia dintre seriile de concerte referenţiale pentru istoria recentă a jazz-ului european, seratele ­Jazz at Berlin Philharmonic, care din 2012 încoace prezintă evenimente live documentate într-o serie de colecţie îngrijită de ACT. Casa de discuri a acordat adesea atenţie jazz-ului baltic, un sortiment clar delimitat de ce se mai întîmplă în estul Europei; totodată, Berlinul are relaţii culturale deosebit de apropiate cu Polonia – axă care le-a permis polonezilor să fie mereu cu un pas mai aproape de industria muzicală occidentală, comparativ cu restul est-europenilor.

Seria de concerte menţionată îşi are originile într-o idee de la 1944 a impresarului Norman Granz, menită să unească două lumi – jazz-ul perceput pe atunci drept muzică de cîrciumă şi clasicismul muzical aristocrat. Ideea originală s-a implementat la Los Angeles şi a circulat în jurul lumii pînă la începutul anilor ’80, cînd jazz-ul se dezbărase de mult de reputaţia de muzică a vulgului. Conceptul a fost relansat recent la Berlin cu prilejul unei tranzacţii prin care patronul casei de discuri ACT cumpăra pianul Steinway original deţinut de filarmonica berlineză. Indecise asupra sorţii pianului, părţile s-au pus de acord să nu-l vitregească întru totul, folosindu-se de acesta pentru a găzdui la filarmonică pe cîţiva dintre pianiştii ce activau sub egida ACT. Au fost invitaţi pentru o seară de pomină trei pianişti cu stiluri categoric diferite – neamţul Wollny, finlandezul Rantala şi cel considerat reîncarnarea lui Chopin (ori măcar a lui Komeda), polonezul Leszek Mozdzer. Formatul avea să fie reiterat, remixat şi cu alţi muzicieni în volume ulterioare ale seriei, însă cei trei aveau să revină cu regularitate legîndu-şi numele definitiv de aceste albume.

Capitolul III l-a avut pe polonez drept protagonist, cu o orientare world music ceva mai populistă decît pe celelalte capitole, cu accent pe folk-ul est-european şi pe jazz-ul polonez influenţat de acesta. Ideea originală a lui Granz de-a aduce muzica de cîrciumă în sălile filarmonicilor e reluată acum de pe poziţii diferite – cu jazz-ul împărtăşind poziţia de gazdă cu muzica clasică şi cu elementele world music invitate să treacă pragul aristocraţiei. Nu e chiar ideea de bază a seriei Jazz at Berlin Philharmonic, ci e ideea specifică a contribuţiilor romantice ale lui Mozdzer la serie, potenţate de percuţia cvasi-dansantă a israelianului Zohar Fresco. Miza albumului e energia, o oarecare agresivitate invadînd contextul filarmonic, provocare pentru ascultătorii tradiţionalişti care apreciază funcţiile relaxante ale muzicii clasice. Conceptul seriei este producerea unui oarecare bruiaj stilistic, păstrînd totodată un nivel de virtuozitate compatibil cu aşteptările publicului de filarmonică.

Alături de filarmonică, Mozdzer a mai fost însoţit în seara înregistrată pe acest volum al seriei de amici întorcîndu-i serviciile – Lars Danielsson la bas şi violoncel, Zohar Fresco la tobe şi cvartetul polonez de coarde Atom String. Deşi pianul are o poziţie centrală, compoziţiile sînt adunate de la toţi participanţii, inclusiv de la membrii Atom String, care aduc pregnante arome de Kronos Quartet. Amatorii de muzică clasică consideră că, fiind excesiv de frenetic, albumul este unul dintre episoadele mai slabe ale seriei Jazz at Berlin Philharmonic, însă fanii hibridizării folk-jazz îl evidenţiază drept un capitol cu totul deosebit al colecţiei.

Leszek Mozdzer va concerta pe 2 iunie în cadrul Green Hours JAZZ Fest din Bucureşti. 

Aron Biro este autorul blogului http://a­ron­­bi­ro.blogspot.com.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

petrovaprez jpg
De ce se sinucideau femeile în Primul Război Mondial. Studiul făcut de un profesor în Maramureș
O statistică a morților din Primul Război Mondial din satul Petrova din Maramureș indică faptul că un mare număr de femei se sinucideau, în timpul Primului Război Mondial. Cifrele însă nu arată cu precizie câte dintre decese erau sinucideri, fiind notate sintagme mult mai „blânde”
Nemtoaica jpg
Mondialul „păcătoșilor“: Cât costă să savurezi meciurile cu alcool și femei în bikini, la Doha VIDEO REPORTAJ
Totul are un preț pe această lume, inclusiv „driblarea“ restricțiilor religioase într-o țară islamică.
Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.