„Blues-ul ne aşază într-un fel bun, doar de el ştiut“ – interviu cu Cristian ANTONESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 705 din 24-30 august 2017
„Blues ul ne aşază într un fel bun, doar de el ştiut“ – interviu cu Cristian ANTONESCU jpeg

Cristian Antonescu este directorul artistic al Festivalului Dichis’n’Blues, care se va desfășura la Tulcea, în curtea Casei Avramide, în perioada 1-2 septembrie. Mai multe detalii găsiți la www.deltablues.ro.

De ce vă place blues-ul, de ce ar trebui cineva să asculte blues? Se poate trăi și fără blues?

Nu cred că pot să explic de ce-mi place blues-ul. Nici nu știu dacă există o explicație pentru așa ceva. Cred că doar am avut noroc. Dar da, se poate trăi fără blues. Și-ncă fără nici o grijă. Așa cum exista viață fără Mozart, așa cum poți trăi fără să fi auzit de Cehov sau cum poți fi o gospodină apreciată fără să fi încercat vreodată uleiul de măsline. Ginul tonic se poate prepara și cu lămîie, nu neapărat cu lime. Dar ar fi păcat. Așa e și cu blues-ul.

De ce asociația care organizează festivalul se cheamă „înExil“?

Asociația înExil se cheamă așa pentru că Alberto (un coleg avocat din București) așa a înțeles el la telefon, cînd l-am rugat să înregistreze numele. De fapt, eu îi spusesem doar Exil, dar amîndoi eram în trafic și… așa am primit hîrtia.

De ce asocierea blues-ului cu dichisul?

Dichis e pentru că am vrut ceva aparte. Tulcea mai are festivaluri, cîntări și dansuri. Trebuia ceva „cu ștaif“ (cred că ne-a și ieșit, de vreme ce, spre exemplu, cronica lui Iulian Comănescu la ediția a doua se cheamă așa: „Dincolo de blues, dichisul e chiar dichis“). Și nici n-am vrut să avem exclusiv blues, ci să existe o poartă către genuri conexe. Bunăoară, anul acesta, The Speakeasies din Grecia sînt dichisul. Nu e blues, e swing. La Tulcea cred că nu s-a auzit swing live de dinainte să vină comuniștii.

Festivalul a ajuns la ediția a treia. Ce s-a schimbat, ce-a rămas la fel?

După ce ai făcut două ediții, trebuie să inventezi ceva nou, a treia oară trebuie să fie întrucîtva altfel. Îți dai seama că nu e ușor să fii inventiv. Deși pînă adineaori credeai altfel. În principiu, conceptul e același: seara sînt muzici strașnice și atmosferă faină, noaptea jam session, ziua workshop-uri. Nu inventăm nimic. Poate doar BluesCruise: ziua de duminică, în care muzicienii, presa și voluntarii urcă pe un vapor și bîntuie prin Delta Dunării. Nimeni nu e obligat să facă ceva anume. Dar toți muzicienii vin cu instrumentele și se brodește cel mai fain jam session: jur-împrejur e doar apă, stuf și liniște, iar ei cîntă tot ce poftesc, cine cu cine vrea și oricît cred de cuviință. Noi, ceilalți, savurăm.

Care ar fi punctul maxim de atracție al acestei ediții?

Anul acesta sînt doar recitaluri cu trupe străine. (N-a fost un scop, așa s-a întîmplat.) Nu e ușor, bunăoară, să „pui mîna“ pe Laurence Jones, care are, probabil, cam 200 de apariții pe an, dar niciodată pînă acum în România, și care e vînat de cele mai mari festivaluri europene și de prestigioase case de discuri din Statele Unite. Laurence este cel mai bun tînăr artist britanic în ultimii trei ani. Anul trecut, la doar 24 de ani, a fost declarat cel mai bun chitarist britanic și nominalizat cel mai bun chitarist european. Știu că vor veni mulți spectatori din țară pentru a-l vedea.

The Spekeasies Swing Band vor fi o surpriză frumoasă, o pată de culoare total neașteptată. BB & The Blues Shacks (Germania) au fost de două ori declarați cea mai bună trupă de blues din Europa. La Tulcea vor veni într-o formulă complexă și spectaculoasă, cu doi suflători de la Viena. Festivalul se va încheia cu Angela Brown din Statele Unite, acompaniată de cunoscutul pianist german Chris Rannenberg și de cea mai importantă trupă de blues din Grecia, Blues Cargo.

Au mai fost și există încă, pe ici, pe colo, la noi în țară, cîte un festival de blues. Unele sînt vechi, dar se țin cu intermitențe, altele sînt discrete, aproape anonime, dacă nu au dispărut cu totul. Cum vă explicați lipsa unui peisaj mai coerent în zona blues-ului la noi?

Sînt de acord, e o activitate cam eclectică și aflată permanent sub spectrul efemerului. Dar observ și un reviriment. Sînt multe festivaluri noi și din ce în ce mai bune. Plus cele vechi. Focșani, Sighișoara, Suceava, Brezoi, Brașov, Gărîna, Ghelari, Baia Mare, Tulcea etc.

Experiența mea în această zonă este relativ scurtă. Totuși, am fermentat cîteva păreri. Mai întîi, să nu uităm că vorbim de o nișă. Ceva mai prezentă în Ardeal, mai firavă dincoace de Carpați. Eu cred că recitalurile de blues se simt cel mai bine în locuri mici, nu în piețe publice, nu pe stadioane. Așadar, fără să adune mii de oameni, nu sînt atractive pentru sponsori mari. Sau pentru politicul care distribuie banii. Și astfel, cu bani nu mulți, este greu să faci performanță sau să asiguri coerența demersului, cum spui.

În țara planurilor triumfaliste, a strategiilor integrate și a proiectelor de țară nu cred că trebuie gîndită o „strategie multianuală de dezvoltare a blues-ului“. E de ajuns că există o piață și consumatori. Vor muri festivaluri, vor apărea altele, unele vor perpetua. Piața va cerne inteligent. Cred că doar două chestiuni sînt fundamentale: profesionalizarea managementului unor astfel de evenimente (depășirea etapei de amatorism și doar entuziasm) și educarea permanentă a publicului viitor. (La Dichis, de pildă, participă cu entuziasm un număr considerabil de copii, care pînă acum trei ani nu ascultaseră niciodată o piesă blues.) Dacă cele două condiții de mai sus se rea-li-zea-ză, sînt convins că sprijinul sponsorilor și al autorității publice e asigurat.

„Laboratorul de muzică și ritm“

Dincolo de tinerețea lui și de locul inedit, absolut minunat, în care se țin concertele propriu-zise și jam session-urile, care ar fi touch-ul special al festivalului?

Specifice lui Dichis’n’Blues sînt, cred eu, activitățile conexe, toate destinate educării publicului actual și, mai ales, viitor. Multe workshop-uri pentru copii. Anul acesta, muzică și artă plastică: patru pictori vor fi găzduiți într-o tabără de creație la Luncavița, iar copiii de la Cercul de pictură din localitate vor picta cîntece și vor asculta picturi. Lucrările lor vor fi expuse spre vînzare în curtea festivalului, iar sumele obținute vor fi încasate chiar de către copii.

Marcian Petrescu va povesti publicului despre muzicuță în blues. Raul Kusak revine anul acesta cu planuri mult mai serioase decît îndrăznisem eu să-i propun. De la un simplu workshop pentru copii, Raul a venit cu un plan elaborat și cu un program strict. „Laboratorul de muzică și ritm“ va funcționa vineri și sîmbătă, iar Raul va lucra cîte două ore cu două grupe de vîrstă (9-15, respectiv 16-99 de ani). Cred că momentul va fi o încîntare pentru participanți.

Pe ce vă bazați mai mult: pe pasiunea publicului tulcean pentru blues sau pe sprijinul autorităților locale în a-l organiza?

Prețuiesc mult bucuria publicului. Cronicarii prezenți la edițiile anterioare au fost chiar surprinși de numărul spectatorilor și, mai ales, de faptul că este un public cunoscător al muzicii de pe scenă.

Recunosc cu plăcere faptul că, alături de o importantă listă de sponsori, avem cofinanțatori Consiliul Local și Consiliul Județean. Au reacționat bine la demersul nostru. Și calculez mereu faptul că, nici dacă s-ar vrea, nu s-ar putea ignora pofta publicului tulcean pentru o muzică specială. Astfel, știu că sînt oameni în administrație care cred că n-ar trebui să facem blues, că nu exprimă identitatea noastră, că nu ne reprezintă și că nu i chiar un eveniment utilizabil electoral. Dar ei nu înseamnă (încă, cel puțin) Autoritatea.

Cît de conștiente sînt autoritățile că identitatea unui oraș o dau manifestările culturale vii?

Știu sigur că există oameni în aceste structuri care au înțeles la ce e bun blues-ul la Tulcea. Și au văzut că 100 200 de oameni, care vin din alte părți la Tulcea pentru blues, înseamnă plusvaloare pentru întreaga regiune. Sînt decidenți ai autorităților cofinanțatoare care nu cer invitații, ci își cumpără bilet la festival. Și mai e ceva important: la Dichis’n’Blues, primarul și președintele Consiliului Județean nu urcă pe scenă pentru a saluta publicul și pentru a elogia evenimentul cofinanțat, deși ar putea pretinde asta. Se află în public, poartă tricourile cu Dichis’n’Blues, bat ritmul în masă, gustă berea festivalului și trăiesc evenimentul ca orice elector. D-aia zic, blues-ul ne așază într-un fel bun, doar de el știut.

În afară de Delta în sine, pentru ce ar merita să mai ajungă oamenii în Tulcea?

Între concerte și workshop-uri, musafirii noștri merg adesea la Cetatea Enisala, la Gura Portiței, fac Triunghiul Mănăstirilor, toate aflate aproape de oraș. În Tulcea pot vizita Satul Pescăresc Tradițional, Muzeul de Artă (deținător, printre altele, al celei mai importante colecții publice Victor Brauner), Acvariul (despre care mulți zic că e cel mai spectaculos din România). Și se bucură de specialități pescărești și licori dobrogene.

Care e idealul acestui festival: cum îl vedeți la ediția a zecea?

Viitorul festivalului îl văd așa: făcut mult mai bine de oameni mult mai tineri, mai proaspeți și mai inventivi. Dar nu peste zece ani, ci mult, mult mai devreme.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: A. Mociulschi

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.