Muzeele literare ale Bucureştilor

ediţie revăzută şi adăugită Articolul de faţă vine să aducă unele lămuriri privind starea muzeelor şi a caselor memoriale din Bucureşti, completînd şi corectînd - unde era cazul - reportajul Mădălinei Georgescu, "Muzeele bucureştene prin praf şi reconstrucţii", apărut în nr. 83 al Dilemei vechi. Corneliu Lupeş este şeful secţiei Muzee Memoriale din cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române. Trebuie să precizez din capul locului că Muzeul memorial "G. Călinescu" nu este subordonat Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR), ci Academiei Române, iar o Casă memorială "Ion şi Claudia Minulescu" n-a existat, de fapt, niciodată. Titulatura corectă era, pînă la apariţia Legii muzeelor nr. 311/2003, Casa memorială "Ion Minulescu - Claudia Millian" (poet, plastician, dramaturg şi memorialist care figurează justificat alături de soţ pe firma muzeului), nu numai ca urmare a dorinţei donatoarei, Mioara Minulescu, fiica acestora, dar şi cu un corespondent în operă... Pentru fosta Casă memorială "Gala Galaction" donatoarea, nonagenara doamnă Elena Galaction, singura fiică în viaţă a scriitorului Gala Galaction, şi-a retras donaţia la presiunile unor nepoţi reveniţi în ţară. Muzeul Naţional al Literaturii Române care, mai bine de zece ani, a suportat cheltuielile de regie, a remunerat donatoarea, a încadrat muzeul cu personal de specialitate şi de supraveghere şi a efectuat reparaţii curente şi capitale, încă mai speră că acesta va reveni în familia suratelor bucureştene ce astăzi numără, de facto, doar cinci membri... Despre Muzeul memorial "Liviu Rebreanu - Fanny Liviu Rebreanu", Niculae Gheran, editorul care de peste patruzeci de ani trudeşte la biografia şi bibliografia scriitorului, nu oboseşte să afirme că "aici n-a locuit niciodată Liviu Rebreanu". Cu toate acestea, găsim cît se poate de oportun acest aşezămînt memorialistic... O scăpare a jurnalistei este constatarea lipsei totale a indicatoarelor stradale privind aceste muzee. După insistente solicitări, Primăria sectorului 4 a montat cîte două indicatoare pentru Muzeul "Arghezi" (Şoseaua Olteniţei şi Calea Văcăreşti) şi Muzeul "Bacovia" (Şoseaua Giurgiului). Nu de aceeaşi solicitudine ne-am bucurat din partea diriguitorilor sectorului 5, pentru muzeele lui Rebreanu şi Minulescu... Cît despre "reconstrucţia" casei memoriale a autorului Răscoalei, este vorba despre o banală reparaţie (nici măcar capitală). Din păcate, reparaţiile de la Mărţişor au fost sistate din lipsă de fonduri... Nu obosim să afirmăm că un muzeu nu este urît sau frumos, el poate fi adevărat sau fals. Aerul "sută la sută bacovian" din locaşul autorului Lacustrei nu face decît să înnobileze şi să anime aşezămîntul. Nu exagerăm dacă spunem că încăperea în care a lucrat poetul este cel mai plastic laborator de memorialistică şi muzeistică literară de la noi... În fiecare muzeu memorial, subordonat MNLR, se distribuie gratuit un exemplar promoţional în care, pe lîngă imaginile muzeelor respective, sînt menţionate programul de vizitare, adresele, telefoanele şi mijloacele de transport. Tot la vedere, alături de pliante şi cărţi poştale ilustrate, se află inclusiv scrisori de mulţumire pentru fiecare cadru didactic care însoţeşte grupuri de elevi. În cazul unui singur vizitator, o coală de hîrtie A4 consemnează faţă/verso un ghidaj suficient de amănunţit. În toate casele memorialistice există mostre ale unor adrese către şcolile bucureştene, cu ofertele culturale ale muzeelor... La muzeele literare din Cotroceni ("Rebreanu" şi "Minulescu"), dar mai cu seamă la cel din "cartierul democrat" din sudul Capitalei ("Bacovia"), în spaţiul extramuzeal, pereţii sînt tapetaţi cu afişe care amintesc întîlnirile periodice dintre public şi personalităţi culturale. Regretăm că lipsesc dintre aceste materiale ilustrative casetele audio şi video, CD-urile care au înregistrat activitatea acestor muzee. La cerere însă, pot fi puse oricînd la dispoziţie, multe aflîndu-se şi la sediul central al MNLR.