Muzee în competiţie

Publicat în Dilema Veche nr. 609 din 15-21 octombrie 2015
Salutări de la Basel jpeg

„Modelul capitalist al dezvoltării continue, acest imperativ al progresului, e o provocare pentru muzeu. E nevoie de modestie“ – spune, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, directoarea Staatsgalerie din Stuttgart, Christiane Lange. Criza pe care o descrie se regăseşte în multe ţări cu o infrastructură culturală dezvoltată. În Germania, se pare că s-a ajuns la o fază acută. În ultimii douăzeci şi cinci de ani s-au deschis în jur de 700 de muzee noi. A crescut şi numărul expoziţiilor temporare, nu doar numărul muzeelor. De pildă, dacă vrei să vezi toate expoziţiile de artă organizate în Germania timp de un an, trebuie să participi la cel puţin nouă evenimente pe zi. Concurenţa pentru bani, vizitatori şi atenţie mediatică e acerbă. Presiunea pe manageri şi muzeografi e foarte puternică şi, pînă la urmă, distructivă. Căci, la evaluare, pentru a obţine finanţări publice ori private, muzeele trebuie să arate cifre. Stagnarea sau recesiunea pot înseamna pierderea finanţării. Şi atunci, fiecare încearcă să cîştige cît mai mult public prin te miri ce soluţii. Unii rulează un număr tot mai mare de evenimente, în încercarea de a atinge cît mai multe nişe, alţii creează evenimente spectaculoase, al căror scop principal e să se adreseze unui public cît mai larg. Or, nu asta e misiunea unui muzeu, nu spectaculosul ar trebui să fie criteriul, spune Christiane Lange.

Concurenţă mare e şi pe piaţa de artă. Căci, odată cu apariţia unor muzee noi, a crescut şi preţul lucrărilor. Bugetele, în schimb, au scăzut, căci fondurile publice şi donaţiile private se împart acum la mai mulţi competitori. Aşa se face că muzee importante au acum colecţii incomplete, goluri, lacune, căci nu-şi mai pot permite să achiziţioneze tot ce şi-ar dori. Lucrările circulă mai uşor, căci, constrînse de împrejurări, muzeele îşi împrumută lucrările şi le expun împreună – şi asta e bine! Dar, mai ales în ceea ce priveşte arta contemporană, puţine muzee se pot lăuda cu o colecţie coerentă, structurată, suficient de diversă.

Ar mai fi, apoi, şi un alt efect pervers al acestei competiţii pentru public şi recunoaştere. Goana după succes creează vedete care uneori sînt false valori. Mai ales cei care nu sînt interesaţi de arta autentică se bulucesc să vadă lucrările unui artist precum Damien Hirst, spune Christiane Lange: instalaţiile lui, vîndute la preţuri exorbitante, au intrat şi în colecţiile unor muzee. Preţul de achiziţie e, pentru publicul necunoscător, o garanţie a valorii. Dar cît de valabilă e arta sa, pînă la urmă?

Peste 100 de bienale noi – evenimente majore pentru piaţa de artă – au apărut în ultimii 25 de ani. Asta înseamnă încă o formă de presiune asupra muzeelor, care îşi trimit acolo reprezentanţi în vederea unor eventuale achiziţii. Riscul e ca ispita să fie mai mare decît raţiunea – avertizează Lange.

Marea problemă, spune ea, e că, presaţi de contextul concurenţial, managerii au uitat că muzeul (public) are o misiune social-politică. „Stuttgarter Staatsgalerie e un muzeu public clasic. Obligaţia muzeului e să povestească istoria artelor, s-o transmită într-o formulă pedagogică, la cele mai înalte standarde de calitate. Astfel, îi oferă vizitatorului premisele pentru o bună cunoaştere a artei şi culturii noastre. Instituţia muzeală e cea care a pus bazele disciplinei Istoria artei. Fără muzeu n-ar exista istoricul de artă. Tocmai acest sens originar al muzeului pare să se fi pierdut“, spune Christiane Lange.

Sigur, în România sîntem departe de această realitate. Aici, propunerea provocatoare a muzeografei germane de a reorganiza muzeele, eventual chiar închizînd cîteva instituţii, e aproape neverosimilă. În România, muzeele ajung în stradă pentru că îşi pierd sediile. Noi muzee publice de artă nu se mai deschid. Iar singurul muzeu privat de-abia a fost vernisat anul acesta, la Bucureşti. Fonduri publice pentru achiziţii de artă vin cu ţîrîita. Iar banii, în general, de-abia ajung pentru a acoperi cheltuielile curente… 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Uimirea unui german care a vizitat Bucureștiul: „Nu-mi vine să cred cât e de subestimat!”. Ce spune despre micii din Obor VIDEO
Thomas Wiede, un turist german pasionat de călătorii, a petrecut în această primăvară un weekend la București. Iar impresiile sale la superlativ despre capitala României au fost împărtășite și pe canalul său de YouTube, care are peste 11.000 de abonați.
image
De ce vor tot mai mulți români să revină acasă, după mulți ani de Germania. „Aici nici nu am unde să cheltuiesc banii”
O conațională care locuiește în Germania a transmis un mesaj devenit viral pe Tik Tok pentru românii care muncesc în străinătate. Românca îi sfătuiește să ia spontan hotărârea de a reveni în România, dacă în țară se simt cel mai bine, pentru că altfel se vor amăgi singuri la nesfârșit.
image
Rețeta lui Ceaușescu pentru a pune mâna pe putere în România. Cum a reușit un copil sărac să ajungă stăpânul țării
Nicolae Ceaușescu a fost modelul perfect de politruc oportunist. Așa cum arată biografia fostului dictator acesta și-a făcut culoar către putere prin șiretenie, exploatând momentele prielnice, făcându-și loc cu coatele atunci când a fost nevoie.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.