Mo┼č Cr─âciun Suvenir

Publicat în Dilema Veche nr. 101 din 22 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Un obiect e suvenir c├«nd e reprezentativ pentru Rom├ónia." A┼ča a zis v├«nz─âtoarea de la standul firmei "Art Collection", unde tronau "farfuriile pictate ┼či pirogravate" cu "Vlad ┼óepe┼č-Dracula-Transilvania sec. XV" ┼či cu ┼ú─âr─âncile smulse din picturile lui Grigorescu, totul ├«mpachetat ├«n cutii pe care scria Souvenir Romania. Ce este un suvenir am aflat pl─âtind pre┼úul unui falafel, 50 de lei, intr├«nd la T├«rgul de Cadouri ┼či Suveniruri de la ROMEXPO, ├«ncheiat s─âpt─âm├«na trecut─â. S─ârb─âtorile de iarn─â au f─âcut s─â se adune laolalt─â "Bec Maner Magic" (sloganul lor: "respir─â s─ân─âtos ┼či economise┼čte cu l─âmpile anionice care ├«mprosp─âteaz─â aerul ┼či elimin─â mirosurile nepl─âcute ┼či fumul"), "Art Georgies" (tablouri cu Mo┼č Cr─âciun ┼či icoane ├«n stil bizantin), "Mon Bebe" (juc─ârii), "Terra Santa-P─âm├«nt Sf├«nt-Jerusalem", produc─âtor de obiecte religioase, articole sportive ┼či cadouri, firm─â cu sediul ├«n sectorul 5 al Capitalei (v├«nz─âtorii de la stand ne-au spus c─â cel mai mult se v├«nd brelocurile cu iconi┼úe ┼či cele cu semne zodiacale pentru c─â "s├«nt accesibile la pre┼ú ┼či toat─â lumea dore┼čte s─â ├«┼či at├«rne un breloc la chei"), "Fortus Prodimpex" (gen┼úi de dam─â ┼či ├«nc─âl┼ú─âminte din piele), "Zepter" (ves├ęl─â), "Trudy Fashion SRL" (haine pentru dame), "Inka Runa Grup" (podoabe din Peru), "El Galeon" (bijuterii precolumbiene), "Smart Mall" (Mo┼či Cr─âciun, juc─ârii, brazi sintetici), "Sin Fronteras", "Centrul de sl─âbire ┼či remodelare corporal─â Monique Center"... La standul "Sin Fronteras" am fost ├«nt├«mpinat de amabilitatea luxuriant─â a doi tineri v├«nz─âtori, un peruan ┼či o rom├ónc─â. Am aflat c─â obiectul numit "plasa viselor" ├«n societatea inca┼čilor se punea la pragul u┼čii sau deasupra patului, ca s─â atrag─â visele frumoase ┼či s─â resping─â co┼čmarurile. Trei statuete a┼čezate pe jos, pe o latur─â a standului, ├«i reprezentau pe zeii Tumi, Guachimoro (zeul ploii) ┼či Chonchon. V├«nz─âtorul peruan mi-a spus confiden┼úial c─â statuile erau f─âcute chiar de inca┼či. Printre p─âl─ârii, c─âciuli┼úe, podoabe, am z─ârit ┼či ni┼čte casete cu muzic─â tradi┼úional─â din Peru. Nu m-am mirat c├«nd printre albume am z─ârit ┼či unul al lui Fuego. ┼×i totul era ├«nv─âluit ├«n Mo┼či Cr─âciun. La standul "Smart Mall" trei cr─âciuni┼úe st─âteau la sfat. Mo┼čul m─ârinimos le-ar fi putut oferi o sear─â romantic─â la lumina lum├«n─ârilor produse de firma "Sterncom Serv". Ar fi avut de ales ├«ntre lum├«n─ârile Laura Mare, Vita Mare, Iris Mare, Pica, Spirala Mare, Inima Mare, Nina, Spirala Mic─â, Inima Mic─â. O mare v├«nzoleal─â am g─âsit la o tarab─â unde doi rom├óni, ea ┼či el, demonstrau doritorilor virtu┼úile unei ma┼čini de f─âcut sarmale. Pe cutie se putea citi: "Ma┼čina de sarmale, a┼ča cum s-a v─âzut la televizor. Prepara┼úi ├«ntr-un minut sarmale ├«n foi de vi┼ú─â, ├«n frunze de varz─â, chiftele, c├«rna┼úi ├«n foietaj, pl─âcint─â cu br├«nz─â, baclava". ├Än cea de-a treia zi am revenit, g├«ndindu-m─â c─â orice minune ┼úine trei zile, ┼či am ├«ntrebat ca Toma necredinciosul: "Se vinde, dom'le?!". "Cum s─â nu, cred c─â am avut cea mai mare v├«nzare de la t├«rgu' ─âsta. Cost─â numai 300 de lei noi ┼či e foarte practic─â ┼či are ┼či ┼čtampila UE. Patronul e grec, dac─â vre┼úi s─â comanda┼úi prin po┼čt─â ├«i da┼úi ├«nainte un telefon." Arta era prezent─â ┼či ea din plin. Elevii de la Liceul "Tonitza" aveau un stand, o doamn─â din Humule┼čti vindea figurine "unicate, modelate din lut-hum─â din malurile Ozanei (...) fiecare chip are charisma personajului ├«nchipuit de povestitorul Ion Creang─â". Cunosc─âtorii ├«i recuno┼čteau dintr-un foc pe Popa Duhu, Tu┼ča Marioara, Soacra, Ivan Turbinc─â sau pe Mo┼č Chiorpec Ciubotarul. Pe drumul de ├«ntoarcere de la ROMEXPO, o amintire. Eram la Brebu, l├«ng─â C├«mpina, ├«n casa bunicilor. Ani ├«n ┼čir bunicul ├«mpodobise pomul de Cr─âciun doar pentru mine. Era un brad adus din pia┼ú─â ├«n urma unei tocmeli cu v├«nz─âtorii. Eu vedeam ├«n asta o victorie: bunicul era un erou ├«ntors acas─â cu prada. Bradul era ├«mpodobit ├«n ajunul Cr─âciunului, ├«n camera de oaspe┼úi. ├Änc─â de a doua zi ├«ncepeam s─â m─ân├«nc, sistematic, bomboanele din el. Luam c├«te una pe zi, pe furi┼č. Incursiunea p├«n─â la brad era un drum ini┼úiatic. Sim┼úeam ├«n zona g├«tului cum frica de a nu fi prins ├«mi accelera pulsul. De data asta bunicul cump─ârase de la pia┼ú─â un brad de plastic. L-a despachetat, i-am atins tulpina din plastic ┼či "├â┬ícele". Nu miroseau a Cr─âciun. Mi-a spus c─â acesta e mai practic dec├«t un brad natural. ├Äl montezi ┼či ├«l demontezi c├«nd vrei tu ┼či nici nu face mizerie. Pl─âteai o dat─â pentru un brad ┼či ├«l puteai avea toat─â via┼úa. Bunicul se ├«ntorsese de la pia┼ú─â capitalist f─âr─â s─â ┼čtie. Ceea ce George Ritzer urma s─â numeasc─â "mcdonaldizarea societ─â┼úii" putea fi intuit la bunicul meu. Mcdonaldizare = mo┼čcr─âciunizare, adic─â eficien┼ú─â, calculabilitate, control ┼či previzibilitate.

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.