Milonga cu chocolat

Mădălina GHIŢĂ, Marius CHIVU
Publicat în Dilema Veche nr. 119 din 4 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mîndria casei! Centrul Naţional al Dansului a organizat, în week-end-ul trecut, o serie de evenimente pentru a celebra Ziua Internaţională a Dansului (29 aprilie): spectacole de dans, teatru-dans şi instalaţii coregrafice în La Scena, Studioul Casandra, Prometheus şi Teatrul ACT, proiecţie de filme şi coregrafii în Green Hours. Pentru că era vorba de dans, am ales să mergem în doi la o seară milonga cu muzică live, să-i vedem dansînd pe cei care plătesc cursuri la Clubul El Tango şi care se întîlnesc în Club Chocolat (str. Stavropoleos) în fiecare weekend. Căci, după ce ziua dansului va fi trecut, intrăm în "Săptămîna tango-ului argentinian" (pînă pe 7 mai), cu lecţii gratuite de tango nuevo şi tango milongero, plus ateliere de tango argentinian susţinute, în Club Café & Terrace, de un cuplu de dansatori americani. M.C.: Seara a început fermecător, cu noi trecînd, puţin după miezul nopţii, pe lîngă biserica Stavropoleos, ghidaţi pe străduţele cu macadam de acordurile stinse de milonga ce răzbăteau din Chocolat... Care arată, mai degrabă, a cofetărie. M.G.: Asta după ce am rătăcit niţel, pentru că evenimentul a fost ca un bal la miez de noapte, lucru susţinut mai apoi şi de personajele întîlnite. Nu m-ar fi mirat ca, pe la doişpce trecute fix, o milonghita să dispară lăsînd în urmă un pantof din catifea neagră... Chocolat e un local uşor de exploatat. Podele excelente, după cum ne-au fost descrise, deşi cu ochiul şi piciorul meu, profane ambele, nu le-am sesizat ca atare. Iată locul propice pentru o seară de milonga! La mese, lumînărele "proaspete" înecate în cupe cu boabe de cafea şi zahăr. Îmbietor pentru o cafea bună dis-de-dimineaţă. Un bar elegant, bun şi pentru o seară ceva mai tipsy-trendy-fancy-cool , în acorduri de house. Şi o vitrină cu fel de fel de prăjituri şi cornuri delicioase, asta ca să facem loc şi cofetăriei. M.C.: Oameni tineri, eleganţi, destinşi, fără fiţe, veniţi nu la agăţat şi etalat bicepşi, gipane sau paiete şi poşete roz, ci pentru muzică şi dans. Recunosc spăsit că m-am uitat mai mult la trupurile dansatoarelor cuibărite în braţele băieţilor, unii de-a dreptul pierduţi în emoţie. M.G.: Eu nu mi-am putut dezlipi ochii de la pantofi. Nici nu ştiu din vina cui: a mişcărilor fascinante sau a faptului că mi-au amintit de un desen animat din copilărie, în care personajele erau nişte pantofi cu ochi, gură şi gene. Şi acum, o scurtă descriere: pantofi de damă cu toc înalt, dar stabil, şi catarame finuţe, atît cît să dea un efect delicios gleznei, rochii mulate şi cu un decolteu generos pentru un aer latino elegant, ici-colo o fustă bogată, ce se auzea foşnind pe un dres de mătase şi bijuterii abia sesizabile, mici cristale ce încadrau feţele visător-zîmbitoare. Dar nici tinerii ce alunecau pe podea nu erau mai prejos: cămăşi colorate, pantaloni eleganţi şi cîteva perechi de jeanşi rătăciţi. Dar pantofii, insist, de mare angajament: unii din lac negru, alţii stil mafia italiană pe variaţiuni alb-negru/roş-negru sau cu un toc considerabil, un aer vechi, dar bine întreţinut. Ei, cum să nu îi vezi cu nişte ochi mari şi gene pe măsură?! Nici nu aveai cum să nu-i remarci, dat fiind faptul că se dansa cu obrazul lipit de cel al partenerului şi pieptul ei sprijinit de al lui, aşadar centrul atenţiei era concentrat pe mişcarea picioarelor înlănţuite. Nici nu mai conta o mişcare greşită, căci era rapid corectată de o alunecare languroasă a piciorului ei sau de o schimbare a ritmului. M.C.: Apropo de ritm, muzica mi s-a părut remarcabilă: orchestra lui Osvaldo Pugliese cu inserturi din dialogurile lui Pablo cu Sally din Lecţia de tango, filmul lui Sally Porter, apoi cu milonga live asigurată de un bandoneon şi o chitară. Lumînărele, pot-pourri, vin la carafă, atmosferă de senzualitate latină... M.G.: Nu mi-am dorit decît să mă ridic şi să constat că, odată păşind pe scena improvizată, el tango mă alege şi pe mine. Că pot aluneca la fel de natural ca aceia ce se desfăşurau pe podeaua de lemn, dar m-am mulţumit şi cu statutul de mic voyeur, cu ciocolata "mîndria casei" şi o oranjadă în care, din cînd în cînd, mai făceam baloane cu paiul, asta pentru a cadra cu reveria în care mă aruncase imaginea pantofilor din desenul meu animat. M.C.: Mi s-a părut bizar faptul că mai toţi considerau milonga un dans mai ritmat decît tangoul. Or milonga e numele unui dans lent, iniţial desemnînd chiar un cîntec nedansabil, improvizat din chitară de către rapsozi populari. M.G.: Da, am făcut şi eu un mic research, mai ales că aveam o curiozitate etimologică: de unde provine milonga? Tango era deja clar pînă şi pentru noi, profanii, că vine din latinescul tango/-ere, "a atinge". Ei bine, milonga înseamnă "cuvînt" şi provine din spaţiul afro-brazilian. Istoric vorbind, milonga precede el tango. Îşi are originile în secolul al XIX-lea şi desemna o melodie al cărei performer era un gaucho, un fel de cowboy argentinian... M.C.: Aşa-numiţii payaderos. Spre deosebire de originea popular-umilă a milongăi, tangoul s-a născut în bordelurile porturilor (de altfel, a fost tîrziu acceptat de locuitorii Buenos Aires-ului), un mediu oarecum cosmopolit, de aceea instrumentele lui sînt pianul, flautul şi vioara, şi nu chitara, acordeonul fiind introdus mult mai tîrziu. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Borges a polemizat cu Sabáto care făcuse celebră definiţia compozitorului Discepolo, preluată apoi şi de Fuentes: "Tangoul este un gînd trist care se dansează". În primul rînd, spunea Borges, muzica nu se face cu gînduri, ci cu sentimente. M.G.: Eu cred că cea mai bună definiţie a tangoului este cea a lui Aníbal Troilo, care spunea că în tango există o "obişnuinţă a aşteptării". Privindu-i pe cei doi parteneri ai senzaţia că participi la un ritual al unei seducţii perpetue. O aşteptare ce te aruncă în universul deschis al imprevizibilului. M.C.: Troilo se întîlneşte cu Sabáto pentru care tangoul e "un dans introvertit", în aşteptarea bucuriei erotice. Borges spune că, fiind un dans de bordel, tangoul era, cel puţin la origine, vesel, dinamic, cu mişcări îndrăzneţe, provocatoare, indecente, cu figuri şi cuvinte obscene, în plus, fanţii de mahala şi clienţii bordelurilor s-ar fi ruşinat să-şi mărturisească tristeţea, ei nu şi-ar fi deplîns public deziluziile amoroase, cu atît mai puţin să facă din ele spectacol. Mediul era machist prin excelenţă şi asta ar fi trecut atunci drept ruşinoasă "poponărie". Dar tangoul s-a "înnobilat" între timp cu decenţa tristă de salon parizian, aşa cum influenţa italiană şi Carlos Gardel l-au tras înspre melodramatic. Nici eu nu cred că e vorba de tristeţe, cel mult melancolie. Măcar atîta lucru am învăţat şi eu în şcoala de coregrafie: tristeţea nu dansează. M.G.: Din punctul nostru de vedere, cel al micilor intruşi, atmosfera era peste măsură de erotică şi pasională. Iar feţele dansatorilor emanau bucurie, voluptate şi senzualitate. Lipsea tristeţea şi nostalgia despre care, una dintre elevele şcolii româneşti de milonga, ne-a spus că este esenţa acestui dans. Deşi muzica arunca în aer versuri şi poveşti triste, nu putea fi un dans al tristeţii, noi, hotărît, văzînd în el un act de seducţie, de incursiune pe un tărîm al necunoscutului, act ce introduce în joc posibilul. M.C.: De asta am făcut noi primii noştri paşi de milonga abia afară, în noapte, pe macadamul din faţa Carului cu Bere!?

945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.