Măsura perfectă pentru efectul perfect – interviu cu Mark AINLEY

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Măsura perfectă pentru efectul perfect – interviu cu Mark AINLEY jpeg

Mark Ainley este unul dintre cei mai reputați specialiști în muzica lui Dinu Lipatti. Pregătește editarea unui disc cu înregistrări inedite realizate de Dinu Lipatti. Recent, s-a lansat site-ul dinulipatti.org, care conține informații despre opera marelui muzician român.

Cum s-a născut pasiunea dumneavoastră pentru Dinu Lipatti?

Mai întîi am fost pasionat de înregistrările istorice cu pian. Studiam pianul și, prin profesorul meu, am ajuns la înregistrările vechi. Ascultam pianiști celebri precum Rahmaninov, Horowitz, Cortot. Numele lui Dinu Lipatti l-am întîlnit mai întîi în colecția de discuri a liceului meu, într-o compilație cu mai mulți artiști. Era un impromptu de Schubert pe care îl cîntam și eu, și acolo scria că e din ultimul recital al lui Dinu Lipatti. Mi-am zis că sună oarecum morbid și contrariant. Așa că l-am întrebat nu pe profesorul de pian, ci pe profesorul de muzică de la liceu, cine este acest Dinu Lipatti. Și mi a zis că a fost cel mai bun, a fost pianistul pianiștilor. Atunci mi-am spus că în week-end, cînd o să merg la magazinele de muzică în căutare de discuri vechi, o să-i caut numele și asta am și făcut: am cumpărat tot ce am putut și tot ce am ascultat a fost minunat.

Dar cum poți spune despre o interpretare că este mai bună decît alta, cînd partitura e, de fapt, aceeași?

Este același lucru ca în cazul actorilor: nu spui despre un actor că e mare fiindcă rostește toate cuvintele din scenariu. Și-atunci e evident ceva ce ține de felul de a rosti, care diferă de la un actor la altul. Și asta este, desigur, arta interpretării. Dar eu sînt foarte pretențios cînd îi aud pe oameni că spun despre pianiști că au o tehnică grozavă. Eu pun sub semnul întrebării felul în care majoritatea oamenilor folosesc acest termen, pentru că, de obicei, oamenii spun că are o tehnică grozavă cineva care poate să cînte repede și poate să cînte toate notele. Și dacă nu spui despre un actor că e mare doar fiindcă rostește toate cuvintele din scenariu, atunci trebuie să fie altceva care trebuie comunicat și prin muzică. Ca ființe umane, noi comunicăm mai mult prin cuvinte, de aceea poate sîntem în stare să recunoaștem mai degrabă un actor competent decît un pianist competent. Dar cu cît îl asculți mai mult pe Lipatti, cu atît ajungi să-ți dai seama că el e asemeni unui mare actor: fraza muzicală, care e asemeni frazei rostite, merge în sus și-n jos, într-un fel care nu e exagerat; notele, care sînt ca niște cuvinte, sînt transmise cu claritate, fără a se apăsa prea mult pe pedală, măsura perfectă pentru efectul perfect, pentru emoția adecvată conținutului. Pentru a fi capabil să auzi diferența e nevoie de practică. De aceea poate fi provocator să înțelegi cu adevărat ce înseamnă să fii mare pianist. Este interesant că felul de a cînta al lui Lipatti este atît de apreciat nu doar de critici, ci și de alți pianiști profesioniști. De asemenea, cei mai mari pianiști din vremea lui l-au admirat: Kempff, Backhaus, Haskil, Cortot, Schnabel. Toți pianiștii de top contemporani cu el îl considerau excepțional. Și asta e ceva care se distinge clar și-n înregistrările cu el.

Lipatti a fost și un mare compozitor. Dar de ce pianistul Lipatti a ieșit în evidență mai mult decît compozitorul Lipatti?

Cred că există cîteva motive. Muzica modernă nu este numaidecît accesibilă și majoritatea compozițiilor lui Lipatti erau moderne. În timpul vieții, muzica lui avea ceva popularitate, el își cînta în foarte mare măsură compozițiile proprii. Și alți pianiști i le cîntau. E atîta muzică acolo care poate fi cîntată de un pianist! Poate fi o provocare să fii motivat să cînți ceva ce e în afara obișnuitului. Consider că mulți pianiști sînt, din păcate, descurajați de management să propună programe prea îndrăznețe. Dacă ne uităm, de pildă, la programele orchestrelor, chiar dacă de multe ori ele cîntă și concerte de Beethoven sau Mozart mai puțin populare, sîntem înclinați să vedem aceleași piese programate mereu, pentru că le plac oamenilor și, dacă e ceva ce oamenii deja cunosc, atunci ei vor merge la concert. Lipatti cînta muzică clasică foarte cunoscută, valsurile lui Chopin, concertele lui Grieg și Schumann. Lipatti a înregistrat muzică mai accesibilă și ușor de ascultat, fiind cu toate astea muzică clasică importantă. Și-apoi, desigur, interpretarea e atît de magnifică încît cred că numele său a fost asociat mai degrabă cu măiestria interpretativă, în defavoarea compozitorului.

Nu au rămas prea multe înregistrări cu compozițiile lui Lipatti, dar dumneavoastră ați găsit cîteva înregistrări noi. Cum s-a întîmplat asta?

A fost o muncă de cercetare mult mai dificilă decît mă așteptam. Cînd am început să ascult înregistrările istorice, mi-am dat seama că existau cîteva -mici bucăți înregistrate, benzi de la concerte sau înregistrări private făcute de unii muzicieni, care nu au fost puse în circulație, nu erau de vînzare la marile companii ca EMI, Columbia sau CBS. Și pentru că puteam găsi atîtea înregistrări cu Gieseking, cu Edwin Fischer, cu Furtwängler, înregistrări cu concertele dirijorilor, mi-am imaginat că trebuie să fie mai multe înregistrări cu Lipatti. Nu știam cît de rare sînt înregistrările cu el. Pentru mine a presupus realmente să scriu o mulțime de scrisori către arhive, să găsesc oameni care aveau legături cu familia sau cu studenții lui, să localizez cîteva dintre ultimele sale înregistrări. Și-n anumite situații am găsit singurele copii despre care știm că au existat vreodată. N-am găsit nimic în vreo arhivă a unei instituții, nimic la vreun post de radio, dacă era o înregistrare radio, era într-o colecție privată, o singură copie, adesea într-o stare tehnică foarte proastă. Erau de obicei înregistrări de amator, pe disc, nu pe bandă. Și, din păcate, jumătate dintre înregistrările din ultima colecție pe care am găsit-o erau prea deteriorate ca să poată fi ascultate, pentru că nu erau făcute să reziste pentru atît de mult timp și probabil nici nu au fost păstrate în cele mai bune condiții. Așa că am reușit să salvăm doar 15 minute de înregistrare, deși pe disc se poate să fi fost 30 sau 45 minute de muzică. Munca de restaurare a fost foarte-foarte solicitantă, Marston e cel mai bun inginer din lume pentru o asemenea lucrare, dar nici măcar el nu a putut salva celelalte înregistrări.

Dar cum puteți autentifica aceste înregistrări?

Asta e foarte important. EMI a pus în circulație vreme de 15 ani o înregistrare ca fiind cu Lipatti și, de fapt, nu era cu Lipatti. A fost unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria înregistrărilor. M-am dus în arhiva EMI și am descoperit că, de fapt, au făcut mai mult decît o greșeală pe care au recunoscu-t-o, pentru că aveau o bandă autentică în același timp, dar au lansat una cu un sunet mai bun, chiar dacă interpretarea nu e cîtuși de puțin identică… În cazul nostru toate înregistrările vin direct de la o cunoștință apropiată a familiei. Doctorul Marc Gertsch din Elveția a obținut o serie de înregistrări private de la văduva lui Lipatti. Această ultimă colecție pe care tocmai am descoperit-o în New York a fost achiziționată din averea unui doctor român care a murit la Geneva. Și-n acest caz, pe înregistrări era scrisul de mînă al lui Lipatti, care e absolut distinctiv. Și de asemenea, în acest caz, interpretarea e atît de specifică lui încît, dacă știi cum cînta Lipatti și asculți înregistrarea asta, îți dai seama imediat că e el. Desigur, e importantă autentificarea, dar în aceste cazuri știm că vin din colecția Madeleinei Lipatti, sursa e dată în anumite cazuri și putem dovedi faptul că Lipatti a cîntat la data respectivă și-atunci e foarte clar, sînt înregistrări autentice ale lui Lipatti. Și, desigur, interpretarea e extrem de caracteristică. Povestea cu concertul de Chopin a fost într-adevăr regretabilă, dar a fost evident că EMI și Madeleine Lipatti au făcut, din păcate, o gravă eroare de judecată, lansînd o înregistrare despre care mulți oameni, inclusiv biograful lui Lipatti, Grigore Bărgăuanu, și un prieten de-al meu care lucra atunci la EMI, cînd au ascultat-o s-au gîndit imediat că nu e Lipatti. Deci oamenii care știu cum cîntă Lipatti pot să-l recunoască.

a consemnat Matei MARTIN

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cum vă ajută mersul pe jos de trei ori pe săptămână. Specialiștii spun că reduce la jumătate riscul de reapariţie a durerilor lombare
Mersul pe jos de trei ori pe săptămână pentru a atenua durerile de spate reduce aproape la jumătate riscul de reapariție a acestora, potrivit primului studiu de acest gen, publicat de The Guardian.
image
România – Ucraina, ce nu ni s-a spus: decizia luată și ținută secret după meciul istoric de la Munchen
Partida de luni va avea efecte pe termen scurt și lung. În primul rând, ne putem gândi, în mod realist, la calificarea în optimi. La fel de important însă e un alt subiect care, deocamdată, n-a „transpirat“ în mass-media.
image
Curiozități despre solstițiul de vară din 2024. Locul din România unde se descifrau tainele cerului VIDEO
Cel mai timpuriu solstițiu de vară din ultimele două secole va avea loc joi, 20 iunie. În România, ora 23:50 marchează momentul solstițiului și începutul verii astronomice.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.