"M-am bucurat cînd am aflat că se numea jazz"

Valentin SALAGEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 106 din 2 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Aura URZICEANU Dacă e adevărat că orice interviu tinde spre dialog înseamnă că am eşuat. Candoarea şi energia Aurei Urziceanu m-au învins. După conferinţa de presă de patru ore - prilejuită de lansarea primului volum al unui album Best of - eram sfîrşit. Întrebările pregătite erau de prisos, cursivitatea discursului îmi scăpa ineluctabil, consemnam. Dezinvoltura frazei şi oralitatea m-au transformat în copist. Aura Urziceanu m-a cîştigat ca spectator. Ce muzică mai ascultaţi în afara jazz-ului? Muzica de operă, cea clasică cu care am crescut şi cu care m-am dezvoltat, muzica pop, folclorul... Îmi plac toate genurile. Poate nu întîmplător, dar m-am detaşat de celelalte genuri cînd am început să cînt de la o vîrstă foarte fragedă. Imediat ce auzeam un cîntec, începeam să-l cînt eu însămi. O dată, de două ori, de trei ori... A patra oară deja mă plictiseam şi, păstrînd versurile, schimbam linia melodică originală. Mai întîi pe ici-pe colea, pe urmă complet şi acesta a fost un experiment pe care l-am făcut întotdeauna. După aceea mă plictiseam şi de versuri şi am început să creez linii melodice cu onomatopeice. Aşa am început să improvizez, to scat, cum se spune, neştiind că genul acesta de muzică era în vogă, aparţinea americanilor de culoare şi se numea jazz. Abia după cîţiva ani am aflat de jazz de la un prieten care lucra la radio. I-am ascultat apoi pe Duke Ellington, pe Ella Fitzgerald şi m-am bucurat mult cînd am aflat că se numea jazz. Am ştiut de atunci că e genul meu şi aşa m-am lansat. Datorită jazz-ului m-am detaşat de tot ce era atunci în ţară şi m-am hotărît să plec. Americanii au fost impresionaţi, m-au admirat şi m-au respectat. Am cîntat cu cei mai mari muzicieni, am fost descoperită chiar de către Duke Ellington şi am semnat un contract extraordinar cu agenţia lui de impresariat. După moartea acestor mari muzicieni, copiii lor au continuat să facă acelaşi lucru pînă în ziua de azi. V-au reînnoit contractul? Da, şi de aceea cînt în continuare acolo şi nu aici. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că mi-am dorit dintotdeauna să cînt de dimineaţă pînă seara şi asta mi s-a oferit. Care este "descendenţa" dvs. muzicală? Cine v-a inspirat în mod deosebit? În afară de George Enescu, maestrul muzicii clasice româneşti, sînt mulţi compozitori care m-au inspirat. Mi-am început ucenicia cu minunatele melodii scrise de marii noştri compozitori de muzică uşoară: Ion Vasilescu, H. Mălineanu, Radu Şerban, George Grigoriu - care i-a ajutat enorm pe tinerii talentaţi, inclusiv pe mine -, Mişu Iancu şi mulţi alţii. Mai tîrziu au apărut Horia Moculescu, Ion Cristinoiu, Anton Şuteu, Laurenţiu Profeta şi Aurel Giroveanu. Petre Filipescu este un alt compozitor care m-a ajutat foarte mult. Toţi au fost compozitori foarte mari. Melodiile lor erau simple, le învăţai imediat şi le cîntai cu mare plăcere. Îmi amintesc că pe vremea aceea la noi nu era aparatură modernă cu care să orchestrezi un cîntec. Dar exista un Paul Enigărescu de la Radio-Televiziune, o Sanda Cepraga de la Electrecord, sau Alexandru Imre, acest inginer de sunet minunat, sau Pedro Negrescu... Aceştia sînt eroii muzicii noastre. Deşi lucrau cu o aparatură depăşită, talentul lor i-a ajutat să facă imprimări fantastice. "Dor de viaţă", de pildă, este înregistrat cu Paul Enigărescu în studioul de televiziune de atunci. Eu sînt pentru instrumente moderne în muzică, dar ce am auzit în ultimul timp, nu numai aici, dar şi în alte locuri din Europa, m-a dezamăgit. Între sunetul artificial al unei tobe de Mickey Mouse şi bateristul care cîntă pe viu, este o mare diferenţă. Aşa cum nici la orgă nu se simte intensitatea atingerii ca la pian... Sigur. Aici intervine şi personalitatea muzicală. Fiecare are touché-ul lui personal. Înainte era o industrie muzicală fantastică, unul cînta mai grozav, altul mai puţin, dar măcar totul se cînta live. Este greu să găseşti un bun baterist de jazz? Nu chiar, dar şi aici este un aspect foarte important. De exemplu, Quincy Jones şi-a cîştigat faima de producător prin talentul de a lua un baterist din Chicago, basistul din Los Angeles şi pianistul din New York. Indiferent dacă aceştia mai cîntaseră împreună înainte sau nu. Însă ce le spunea şi cum le cerea el să cînte îi conducea sigur la succes. Cît de importantă e improvizaţia? Ca să poţi cînta jazz ai nevoie de mai multe calităţi. Nu e de-ajuns auzul armonic, nici tehnica, trebuie să ai libertate, să-ţi cunoşti, în primul rînd, instrumentul la superlativ. Iar la asta nu ajungi decît dacă ai o foarte bună educaţie clasică. Jazz-ul este singurul gen muzical în care te simţi absolut liber. Iei tema gata compusă, pe care trebuie însă să o respecţi, şi după aceea eşti liber să o cînţi cum simţi tu. În principiu, actul artistic parcurge trei etape: creaţia (inspiraţie, idee), interpretarea (formarea, generarea morfologică) şi receptarea (impactul gîndit ca feed-back). În jazz, primele două se contopesc în improvizaţia de care vorbeaţi. Este o modalitate mult mai directă de a relaţiona cu publicul şi, din acest motiv, impactul a fost mult mai mare. Sigur, şi aici intervine un anume talent pentru improvizaţie, pentru a auzi acea armonie. Ca să improvizezi bine trebuie să fii creativ. Am cunoscut talente mari care au copiat un original şi cărora le-a ieşit ceva chiar mai bun decît originalul, dar asta n-a avut nici un efect, nici o greutate din punct de vedere muzical. Cum v-a influenţat jazz-ul? Deşi am fost comparată cu Ella Fitzgerald, am reuşit să am un stil personal. Eu am fost prietenă cu Sarah Vaughn şi, deşi unii au preferat-o Ellei, Sarah Vaughn a improvizat oribil. Ella suna ca un instrument; era mare diferenţă între ele. De altfel, dintre toate cîntăreţele, Billy Holliday, Sarah Vaughn, Diana Shore, Dinah Washington, toate cu o faimă mondială, Ella este singura care a fost recunoscută în chip absolut. Ei bine, am fost comparată cu ea, deşi sînt mai modernă, pentru că sînt şi mult mai tînără decît ea. Dar n-am copiat niciodată ce a făcut Ella. Nu am avut nevoie, am avut viziunea mea şi am cîntat mereu aşa cum am vrut eu. Toată lumea zice: A... improvizezi! Dar nu. Nu este aşa de simplu şi de uşor. Cînd improvizezi, trebuie să devii parte instrumentală. Saxofonul are specificul lui, trompeta şi pianul - la fel. Aşa şi vocea. Ceea ce alegi să exprimi, o frază muzicală sau o linie melodică, este foarte important să vină cît mai aproape de sunetele instrumentului. Nu un simplu Shuby-doom sau Scooby-doo... Ascultîndu-mă, mi-am dat seama că de-a lungul anilor am cîntat în mai multe feluri. Prin '65 m-am exprimat într-un anume fel, în '66-'67 în alt fel, în '70-'74 în alt fel... Aproape că în fiecare an am cîntat altceva. Soţul meu a păstrat un număr mare de înregistrări şi aşa mi-am dat seama de schimbări. De cînd eram copilă, am experimentat. Şi ca sunet, şi ca emisie, şi ca volum, şi ca mod de a improviza. Numai asta m-a interesat.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.