Literatură fără tutun - onanism legislativ

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Mai mult decît samba, carnaval şi fotbal  jpeg

Grija paternalistă cu care statul ne interzice să ne facem rău capătă, pe măsură ce se întăreşte, accente tot mai ridicole. De pildă, în Franţa, doi senatori vor să lărgească spectrul legii care descurajează fumatul, limitînd publicitatea la ţigări. Legea „Evin“, adoptată în 1991, interzicea orice formă de publicitate directă sau indirectă, precum şi orice campanie promoţională la produse pe bază de tutun. Legea nu vizează explicit şi cărţile, ca suport posibil de publicitate la fumat, aşa că, pînă acum, acestea nu au intrat sub incidenţa acestor restricţii. Însă David Fischer şi Bernard de Pigeac vor să extindă legea inclusiv asupra operelor de artă. De pildă, conform proiectului de modificare, legea va interzice apariţia pe copertă a celebrului Sherlock Holmes cu pipa în gură; sau ar obliga editorul să schimbe coperta cărţii Particulele elementare, în format poche, a lui Michel Houellebecq – devenită între timp iconică, pe care autorul apare cu ţigara aprinsă în colţul gurii; sau ar sancţiona şi ar cenzura albumele clasice de benzi desenate din seria Lucky Luke, în care eroul „care împuşcă mai repede decît umbra“ e mai mereu învăluit într-un vălătuc de fum. Dar nu doar despre aceste imagini e vorba în noua lege, ci şi – mai ales – despre ce se găseşte între coperte. Adică despre opera literară în sine. Dacă această modificare a legii va fi adoptată, va trebui rescrisă o întreagă istorie a literaturii. Vom fi nevoiţi să eliminăm din cărţi toate fumurile, ţigările, brichetele şi scrumierele.

Tabagismul e o chestiune care ţine de imaginarul colectiv – aici s-ar găsi „rădăcinile răului“. Şi răul trebuie curmat de la rădăcină. Adică de la... literatură. Orice mijloace de atac sînt justificate. Inclusiv cenzura – recunoaşte, fără nici o emoţie, Bernard de Pigeac (într-un interviu pentru Le Nouvel Observateur). Cel mai mult îl îngrijorează fraze de genul „«Vă rog să mă scuzaţi» – spuse el, ridicîndu-se brusc – «Am nevoie de o ţigară. Nu pot să gîndesc dacă nu fumez.»“ – din Harta şi teritoriul, de Michel Houellebecq. Anumite cărţi ar putea acredita ideea că fumatul este bun. Or, dacă în filme, această chestiune a fost deja reglementată (prin cenzură), atunci de ce nu s-ar inventa dispozitive legale şi pentru industria cărţii? – se întreabă Bernard de Pigeac.

Tabagismul reprezintă, într-adevăr, principala cauză a „mortalităţii evitabile“ din Franţa: în fiecare an, 60.000 de persoane îşi pierd viaţa ca urmare a unor afecţiuni asociate fumatului. Statul încearcă să-şi protejeze cetăţenii de efectele nocive ale fumatului – printre altele, şi pentru a nu încărca bugetul cu cheltuieli de sănătate „evitabile“. Legea care interzice fumatul în instituţii şi în locurile publice închise, adoptată acum cîţiva ani, e aplicată cu stricteţe şi a produs efecte: consumul de tutun a scăzut considerabil. Legea din 1991, care interzice publicitatea la tutun, a scos de pe piaţă cîteva companii de comunicare şi a redus substanţial veniturile din publicitate ale ziarelor. Acum 20 de ani, nimeni n-a comentat, căci industria presei era rentabilă. Acum, în perioadă de criză, există tot mai multe voci care cer ridicarea acestui embargo. Se pare, însă, că nu numai că nu se va renunţa la acea interdicţie, ci că se pregăteşte chiar înăsprirea regimului publicităţii la tutun. Fumatul va fi evacuat cu totul din cultura scrisă.

Pînă una-alta, iniţiativa legislativă a celor doi senatori e susţinută de o petiţie semnată de 4500 de persoane (dintre care şi vreo zece scriitori şi cîţiva editori).

Însă orice aberaţie are şi o explicaţie. În cazul de faţă, explicaţia sună cam aşa: cititorul e foarte expus riscului de a-şi aprinde o ţigară în timp ce citeşte, de vreme ce „lectura e o activitate care necesită repaus şi lasă cititorului cel puţin o mînă liberă.“ O asemenea justificare nu poate duce cu gîndul decît la onanism legislativ. Mă consolează doar faptul că, oricum, nu e genul de lege care să fie votată în unanimitate, cu amîndouă mîinile ridicate.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.