Limba engleză și întoarcerea lui Babel

Publicat în Dilema Veche nr. 370 din 17-23 martie 2011
Fenomenul BD jpeg

Mi-am găsit o jucărie nouă: de cîteva săptămîni, mă amuz cu programele de traducere automate. Iau cîte un fragment de text în germană şi comand traducerea în franceză; sau iau un articol în engleză şi solicit versiunea românească. De cele mai multe ori, versiunea tradusă acoperă – într-o proporţie de, să zicem, două treimi – conţinutul iniţial. Restul sînt cuvinte înşirate într-o ordine de neînţeles, fraze într-o limbă inventată, în fine, un soi de literatură suprarealistă nereuşită. Cîteodată „jocul“ acesta devine interactiv, căci programul recunoaşte (sau măcar e proiectat să recunoască) diverse contexte, şi atunci oferă sinonime. Alteori, traducerea devine o întreprindere democratică – anumite cuvinte fiind recomandate de un procentaj dintre utilizatori, în vreme ce alţii sugerează alt cuvînt. Una peste alta, nici unul dintre programe nu se poate utiliza pentru o traducere profesionistă. Deocamdată sînt doar jucării amuzante şi inutile. Dar care pe unii îi fac să viseze frumos. 

Times Literary Supplement consacră o recenzie consistentă cărţii lui Nicholas Ostler The Last Lingua Franca. English until the Return of Babel („Ultima lingua franca. Engleza pînă la întoarcerea lui Babel“). Autorul  volumului este un lingvist reputat, cunoscător, printre altele, de sanscrită. Nu e nici o întîmplare că Ostler e unul dintre cei care susţin cu fermitate şi entuziasm programele de traducere: profesorul a studiat la MIT, universitatea americană unde sînt formaţi inginerii şi specialiştii în automatică.  

Vorbind despre expansiunea fără precedent a limbii engleze, Nicholas Ostler face o distincţie clară între vorbitorii nativi şi cei care au învăţat engleza ca pe un soi de lingua franca. Distincţia îl determină să-şi pună două întrebări cu privire la viitorul limbii engleze. Dat fiind numărul mare de vorbitori şi teritoriul imens pe care îl acoperă, se va putea limba engleză separa în mai multe sub-specii – aşa cum latina a generat mai multe limbi romanice? Apoi: Se va dezvolta în continuare, ca lingua franca, dobîndind o importanţă încă şi mai mare? Ostler răspunde cu un „nu“ hotărît, în ambele cazuri. Times Literary Supplement rezumă (fără să vulgarizeze) teoria lui Ostler: într-o lume interconectată, comunităţile de vorbitori nativi vor putea rămîne în legătură unele cu altele, indiferent de distanţa geografică. Interacţiunile obişnuite promovează o dezvoltare lingvistică paralelă; doar atunci cînd un grup lingvistic devine izolat de restul, diferenţele pot să genereze un dialect şi apoi chiar o limbă nouă. Pe de altă parte, cu inovaţiile de pe terenul tehnologiilor de traducere automate, o lingua franca devine inutilă, crede Ostler. Pentru că – spune el – în curînd, cu ajutorul programelor performante, fiecare va putea comunica în propria limbă maternă – iar receptorul va primi mesajul în limba lui maternă. Într-o lume în care computerele au devenit ieftine şi ubicue, limbile nu mai contează – şi tocmai de aceea diversitatea lor se va menţine.  Poate că entuziasmul tehnologic al lui Ostler ar mai trebui temperat puţin. Oricît de ieftine şi ubicue ar fi computerele, tot nu vom reuşi să le facem să vorbească în locul nostru. Pînă la urmă, sînt doar nişte instrumente mediocre de comunicare: dicţionarele lor vor fi întotdeauna mai mici sau cel mult egale cu ale noastre, iar legăturile dintre sensuri – infinit mai puţin nuanţate. Acum, după ce au apărut primele romane scrise pe Twitter, Facebook şi SMS, aştept cu nerăbdare versiunile traduse (automat) ale cărţilor. Cît despre viitorul limbii engleze, eu zic că n-are rost să ne facem griji: el este asigurat, printre altele, tocmai de ubicuitatea computerelor şi a reţelelor informatice create, în foarte mare măsură, de specialişti vorbitori de engleză. Cel mai popular sistem de operare se numeşte – în toate ţările unde se vinde, adică peste tot în lume – Windows.

Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.
p 17 2 jpg
Post-traumă
În definitiv, totul e filmabil.
995 17 Biro coperta1 jpg
Live în Control
Mai interesant decît limbajul sărac al versurilor, care ar fi familiare unui psihoterapeut de liceu.
995 21 Iamandi jpg
Ordinea închisorilor
În cele mai multe situații, acești intelectuali au făcut mai întîi o închisoare fascistă și apoi una comunistă.
Vizual general Conferințele Despre lumea în care trăim jpg

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii