Leipzigul citeşte, scrie şi dansează

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Leipzigul citeşte, scrie şi dansează jpeg

- însemnări dintr-o călătorie literară -

Fără îndoială, popularitatea şi perenitatea Tîrgului de Carte de la Leipzig ţin şi de clara sa aplecare spre cititor, de „specializarea“ sa fără echivoc în literatură (mai ales ficţiune şi cărţi pentru copii), precum şi de o deschidere tradiţională, accentuată după 1989, spre literaturile din Est. Şi anul acesta, la mijlocul lunii martie, a avut loc la Leipzig unul dintre cele mai mari tîrguri din Europa şi al doilea (după cel de la Frankfurt) din Germania. Vedetele tîrgului au fost acum literaturile din Polonia, Ucraina şi Belarus. Sub titlul „Tranzyt“, scriitorul austriac Martin Pollak, curatorul acestui program şi laureatul de anul trecut al „Leipzig Book Award for European Understanding“ (anul acesta premiul a fost primit de istoricii Ian Kershaw şi Timothy Snyder), a reunit cărţile a peste 30 de autori (în 20 de evenimente dedicate lor) din Europa Centrală şi de Est. Tot în această perioadă, s-a desfăşurat, ca în fiecare an, cea de-a 21-a ediţie a Festivalului „Leipzig liest“ („Leipzig citeşte“) care a reunit peste 2800 de invitaţi (în peste 2600 de evenimente), scriitori, politicieni, actori care s-au întîlnit şi au citit din cărţile lor în librării, biserici celebre, muzee, cafenele şi baruri.

Întrebat despre competiţia cu Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt, tîrg profesional, dedicat mai ales editorilor, Oliver Zille, directorul Tîrgului de la Leipzig, a explicat, cu realism şi umor, cît de important e să-ţi păstrezi profilul de tîrg pentru cititori specializat în ficţiune şi calat aproape exclusiv pe profilul cititorului, cu dorinţele sale schimbătoare, dar imperative: „Tîrgul de carte de la Leipzig funcţionează, fără întrerupere – cu excepţia celui de-Al Doilea Război Mondial –, din secolul al XVII-lea. El a fost dedicat întotdeauna cititorului german, scriitorilor germani, iar partea internaţională este şi ea adaptată tot intereselor cititorilor de limbă germană. Leipzigul este însă, printr-o tradiţie reînnodată după căderea comunismului, deschis ţărilor din Est, iată de ce, printre cele 20.000 de titluri noi de la acest tîrg, multe vin şi din aceste ţări.“

„Mei Leipzsch lob’s“

Grupul din care am făcut parte – invitat de Oficiul Federal German pentru Străini şi Goethe Institut – a fost, se pare, un experiment dedicat tocmai întrebării pe care organizatorii Tîrgului de la Leipzig şi-au pus-o de mai multă vreme: ar trebui extinsă partea internaţională a evenimentului şi, dacă da, în ce direcţie? La relansarea sa, imediat după 1989, după căderea Zidului Berlinului, Tîrgul de la Leipzig a trebuit să facă faţă indiferenţei propriilor potenţiali vizitatori. Dacă pentru scriitorii din Est, Leipzig-ul a fost adesea poarta spre Occident, pentru adolescenţii germani în formare, veniţi din comunism cu o acută sensibilitate pentru lucruri impuse, o vizită cu şcoala la Leipziger Buchmesse (care atunci avea loc în centrul Leipzig-ului, la doi paşi de Catedrala Sfîntului Toma) putea fi o provocare. Iată de ce specializarea în carte pentru copii (lucru care înseamnă ce vor copiii, nu ce credem noi, adulţii, că ar trebui ei să vrea) a însemnat – pe lîngă alegerea atentă a unor cărţi pentru diferite vîrste din oferte anuale de mii de cărţi – şi organizarea anuală a unui festival al costumelor literare inimaginabil pentru cine nu-l vede cu ochii proprii. În zilele tîrgului, nu doar imensul spaţiu de la marginea oraşului, care adăposteşte standurile, librăriile, restaurantele, ci întreg Leipzigul e colorat de aceste costume coborîte din cărţi, dar mai ales din „nişa“ cea mai la modă printre adolescenţi: manga, benzile desenate japoneze, un adevărat fenomen şi în Germania, cu o cifră de afaceri pe măsură. Se pare că nu a fost însă de la început aşa, ne-a explicat Sebastian Oehler de la Editura Reprodukt (parte a portalului online de mare succes graphic-novel.info). S-a încercat mai întîi o aclimatizare a publicaţiilor manga, o germanizare a lor, care nu a prins deloc. Doar atunci cînd un editor vizionar din Hamburg a lansat în Germania acele manga citite, ca în japoneză, de la dreapta la stînga, cu ilustraţii originale şi, mai ales, atunci cînd o revistă manga a putut fi cumpărată cu 5 mărci, fenomenul a explodat şi apoi nu s-a mai oprit. Probabil nu întîmplător, primul loc unde am aterizat de cum am sosit în Leipzig a fost o petrecere de stand-up comedy la Moritzbastei, un centru cultural neconvenţional de lîngă universitate, deschis într-o veche fortăreaţă, unde avea loc, sub titlul saxon (din Faust, scena chefului din pivniţa lui Auerbach) „Mei Leipzsch lob’s“ („Leipzig, oraşul meu iubit“), o dispută încă deschisă, între romanul grafic şi benzile desenate.

Onoarea cititorului voluntar

Cărţile pentru copii şi adolescenţi au, la Leipzig, o importanţă strategică. N-a fost, de fapt, întîlnire – în săptămîna densă şi organizată „nemţeşte“ de Oficiul Federal pentru Străini şi coordonată cu graţie de Goethe Institut Berlin (prin angelii săi gardieni care ne-au însoţit în fiecare secundă: Maryam Mameghanian-Prenzlow, Boris Abel şi Jörg Silbermann, alături de coordonatorul programului, Kay Ziegenbalg) – în care să nu discutăm chestiunea literaturii pentru copii şi tineri. Seminarul cu Christine Kranz, coordonatoarea programului „Leipziger Lesekompass“, care a selectat pentru această ediţie a tîrgului 30 de cărţi pentru copii din cele 8000 participante, a făcut o adevărată pledoarie pentru lectura de la vîrste fragede, insistînd asupra legăturii între naraţiune şi dezvoltarea memoriei, şi punînd mai ales în relaţie capacitatea de a „segmenta trăitul“, de a înţelege secvenţele propriei vieţi, cu abilitatea de a citi şi a înţelege cărţile. „Lectura începe, de fapt – spunea Christine Kranz, într-o fermecătoare engleză asezonată cu franţuzisme –, de la cîteva luni de viaţă. Faptul că le povestim copiilor foarte mici, arătîndu-le cărţi ilustrate sonore sau cu diverse etaje grafice, le dezvoltă nu doar inteligenţa şi imaginaţia, ci şi bucuria de a trăi.“ Iar faptul că avea dreptate se vedea clar nu doar din prospectele pe care ni le pusese la dispoziţie, cu cărţi pentru copii din diferite grupe de vîrstă, ci, mai ales, din extazul cu care toţi cei din grupul nostru eteroclit – jurnalişti, organizatori de festivaluri literare, scriitori, critici literari – răsfoiau cele mai neobişnuite cărţi pe care le-am văzut vreodată. Cele două chestiuni esenţiale pentru Christine Kranz – serios manager, dar şi mamă a patru copii care citesc – erau felul în care sînt alese (din toate literaturile) cărţile adresate copiilor şi felul în care te poţi asigura că toţi copiii (nu doar cei 40% cărora părinţii le citesc din primii ani de viaţă) au acces la lectură. Tradiţia cititorilor profesionişti (voluntari care le citesc nu doar copiilor, ci şi bătrînilor din diverse instituţii sau celor care n-au avut, pînă la un moment dat, acces la cărţi) e o chestiune luată foarte în serios în Germania, o onoare şi o bucurie pentru cei mai mulţi. De asemenea, extrem de importantă este pregătirea continuă a profesorilor, educatorilor, învăţătorilor, nu doar prin cursuri, ci şi printr-o ofertă continuă de carte. Ca să ştii ce să le recomanzi elevilor, trebuie, cu siguranţă, să ştii ce apare, care sînt tendinţele, ce cărţi le plac copiilor. Căci, se pare, şi copiilor noştri le plac aceleaşi lucruri – Twilight, de pildă, toate repudiatele cărţi cu vampiri sau o tristă carte numită A Monster Calls, a lui Patrick Ness, pe care nici un adult n-ar recomanda-o, dar care, în Germania, a ajuns un best-seller. Copiilor le place steampunk-ul, genul acela de reimaginare a trecutului cu tehnologia prezentului, le place claritatea în obscuritate, le plac exotismele, însă pe solul ferm al limbii şi culturii lor. Cum se împacă toate acestea între ele şi cît de inteligent ar trebui să fie un editor de carte pentru copii din România, încît să uite de prejudecăţi şi de riscuri şi să înţeleagă din ce parte bate vîntul schimbării?

Fără liste şi sugestii:  traducerea literaturii

Foarte aplicată a fost, fără îndoială, discuţia – despre promovarea literaturii şi traducerea literaturii germane în alte limbi – cu Andreas Schmohl, coordonatorul Programelor de Traducere de la Goethe Institut. Este, fără îndoială, un program bine cunoscut editorilor din România; prin acesta, traducerea literaturii germane este sprijinită (cu fonduri între 50% şi 70% din costul total al cărţii) de aproape 40 de ani încoace. „Nu oferim şi nu cerem liste de cărţi, a spus Andreas Schmohl, ci sîntem deschişi oricăror propuneri din partea editorilor străini. Doar editorii îşi cunosc pieţele literare, sugestiile apăsate şi discriminatorii n-ar folosi la nimic.“ Cu această politică de noninterferenţă (însă de atenţie sporită în acele colţuri de lume unde ar putea sprijini deschiderea spre o altă cultură), prin programul de traducere de la Goethe Institut au fost publicate, de-a lungul timpului, în jur de 5000 de cărţi germane în 45 de limbi străine. Site-ul www.litrix.de, construit de Goethe Institut în cooperare cu Fundaţia Culturală Germană şi Tîrgul Internaţional de la Frankfurt, este un instrument esenţial de promovare a literaturii germane în lume, la fel cum www.new -books-in-german.com este un site (în engleză) esenţial pentru cunoaşterea noilor tendinţe literare germane.

Un loc destul de insolit trebuie să fie departamentul de creative writing de la Universitatea din Leipzig, condus de Claudius Niessen care ne-a vorbit, la o cină neprotocolară, despre cursurile şi mai ales examenele de acolo (www.deutsches-literaturinstitut.de). Pentru scriitorii români în formare ar fi, probabil, cel puţin un loc de învăţare subtilă a limbii germane.

Epilog  românesc

Standul României la Leipzig l-am văzut, totuşi, doar pentru că scriitorul şi traducătorul Georg Aescht mi-a explicat, cu mult umor, cît de logic e construită Halle 4 (cea internaţională) şi cît de uşor se poate ieşi direct în stradă. Aşa încît m-am oprit din goană (aveam o oră între două întîlniri) şi m-am uitat în jur. M-am întîlnit apoi cu Ana Maria Sandu (care fusese într-o interesantă masă rotundă despre „Corpul deficitar, bolnav, înscenat şi lumile corporale în literaturile din Estul Europei“, la care n-am apucat să ajung), cu Marin Mălaicu-Hondrari sau cu O. Nimigean (pe care i-am cunoscut atunci, la Leipzig), cu Filip Florian (pe care l-am ascultat într-o intervenţie despre „forţa romanelor istorice pentru prezent“) sau cu traducătorul Jan Cornelius. I-am auzind citind, tot pe fugă, pe Robert Şerban şi pe Daniel Vighi şi am cunoscut-o pe Alexandrina Panaite care mi-a promis, pentru Dilemateca, un articol despre Christa Wolf.

N-ai cum să nu te simţi bine la Leipzig în orice anotimp, dar mai ales după ce-ai plecat dintr-un Bucureşti hibernal şi ai dat de marea colorată de oameni cu braţele pline de cărţi şi de brînduşele care tocmai încolţiseră pe cîmpul din jurul tîrgului, înainte de a da firul ierbii. Eram pentru prima dată acolo, însă am avut senzaţia că mă aflu într-un Arad mai bibilit, uneori la Sibiu şi, în zilele bune, la Timişoara. Era, fără îndoială, aerul de Est care mai ieşea încă din zidurile reconstituite ca înainte de război, dar mai era şi o voinţă, aproape supraomenească, de a lăsa în urmă şi a asuma trecutul, cu toate utopiile şi vinovăţiile lui.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.