Lecţiile de democraţie ale Franţei

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Lecţiile de democraţie ale Franţei jpeg

Polemica din Franţa pe tema integrării romilor capătă accente tot mai grave după ce, în urmă cu o săptămînă, ministrul Internelor a declarat că romii nu vor să se integreze. Guvernul socialist aflat la putere capătă, prin vocea lui Manuel Valls, accente tot mai conservatoare. Nu este prima dată cînd Valls face asemenea afirmaţii. De altfel, prin această atitudine se înscrie în aceeaşi linie cu cei care l-au precedat în această funcţie (Claude Guéant, Brice Hortefeux). De această dată, însă, a fost interpelat chiar de o colegă de guvern: Cécile Duflot (ministrul Locuinţei) îl acuză că, prin afirmaţiile sale, pune în pericol pactul republican; şi că, prin acest tip de discurs, se apropie tot mai mult de extrema dreaptă a lui Le Pen. La nivel politic, însă, Valls pare să aibă susţinere puternică. Asigurată, printre altele, de numeroşi primari şi prefecţi socialişti din zonele în care există comunităţi de romi. Un singur lucru e cert: Franţa, care pe vremuri dădea lecţii de democraţie, expediază problema sensibilă a integrării romilor, invocînd cetăţenia: sînt cetăţeni români, să-i integreze România. Facil şi convenabil – dar incompatibil cu principiile şi contextul Uniunii Europene.

În Franţa trăiesc în jur de 17.000 de romi, în 400 de tabere amenajate ilegal – susţin autorităţile. Cei mai mulţi provin din Bulgaria şi din România şi trăiesc în Franţa de cinci ani. Un sondaj recent arată cum sînt percepuţi romii de populaţia stabilă din Franţa. Potrivit sondajului, 93% dintre persoanele chestionate cred că romii se integrează cu dificultate în societatea franceză. Cum ar veni, sondajul confirmă o afirmaţie politică. Însă constatarea depăşeşte clivajele politice, căci opinia legată de integrarea deficitară a romilor e împărtăşită de 98% dintre simpatizanţii dreptei şi de 84% dintre votanţii de stînga – se arată într-o analiză din Le Parisien. Ceea ce se doreşte a fi o formă de sprijin în favoarea atitudinii lui Manuel Valls e, de fapt, o interpretare (poate intenţionat) eronată a datelor brute furnizate de sondaj. Căci electoratul de stînga – încă majoritar în Franţa – susţine mai degrabă lansarea unor programe sociale şi de integrare decît măsura expulzării romilor, dorită de Manuel Valls.  

La nivel politic, în Franţa se conturează tot mai clar poziţia cu privire la refuzarea intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Motivul este teama de o eventuală invazie a romilor în Hexagon. Pretextul e că cele două state nu sînt încă pregătite, din punct de vedere tehnic, să menţină siguranţa graniţelor Uniunii Europene. Mai mult ca sigur, România şi Bulgaria nu vor intra în zona Schengen din ianuarie 2014 – decizia care se va adopta fiind aceeaşi ca data trecută cînd s-a pus problema: nu se va lua nici o decizie. De fapt, e o falsă dezbatere – după cum se afirmă într-un articol din Libération: deschiderea totală a frontierelor după o eventuală intrare în Schengen a celor două state nu va produce un aflux de imigranţi romi în Franţa. Acest aflux s-a produs deja – graniţele sînt deschise din 2007. Cetăţenii români (de orice etnie ar fi) sînt liberi să circule peste tot, inclusiv în Franţa. La fel de liberi ca cetăţenii spanioli, olandezi ori luxemburghezi. Desigur, cu condiţia să nu rămînă în aceeaşi ţară mai mult de trei luni fără să-şi găsească un job remunerat. Problema integrării începe şi se termină cu locul de muncă.  

Un studiu publicat la începutul acestui an de Centrul Român pentru Politici Europene (www.crpe.org) analizează în profunzime mobilurile cetăţenilor români de etnie romă din Franţa. Studiul are la bază 500 de interviuri realizate sur place, în rîndul celor mai mari comunităţi de romi din Hexagon (Paris, Marseille, Montpellier, Aix-en-Provence, Toulon). Trei concluzii se desprind din acest studiu – ele ar trebui să se constituie în premise pentru politicile de integrare a romilor în Franţa, dar şi în România: 1) romii merg în Franţa din raţiuni strict economice: cîştigă jumătate din salariul minim pe economie de acolo, dar de opt ori mai mult decît ar cîştiga în România; 2) romii vor să muncească şi caută să-şi formalizeze relaţiile cu angajatorii, dar sînt discriminaţi; 3) romii nu sînt imigranţi în Franţa şi doar solicitarea permisului de sejur nu poate justifica folosirea termenului de emigraţie: majoritatea romilor trimit regulat bani acasă – adică în România – şi se întorc, periodic, în ţara de origine. Nu se integrează? Dincolo de repatrierile „voluntare“, ce alte măsuri a întreprins statul francez pentru a facilita integrarea acestor cetăţeni europeni în Franţa? Oricum, politicile de integrare ar trebui să pornească de la premisa... integrării. Şi tocmai asta scapă din vedere guvernul de la Paris.  

Foto: L. Muntean

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.