Lanț uman în jurul unui muzeu

Publicat în Dilema Veche nr. 334 din 8-14 iulie 2010
Actori la început de carieră jpeg

Hamburg e un oraş mare şi prosper din nordul Germaniei. În ultimul deceniu, autorităţile locale au făcut eforturi pentru ca de această prosperitate să se bucure cît mai multă lume. Şi au cheltuit sume considerabile de bani publici pentru a întreţine şi dezvolta ceea ce se numeşte, în limba de lemn a managerilor urbani, infrastructura culturală: teatre, operă, săli de concerte, muzee, monumente şi locuri memoriale, instituţii etc. Eforturile au dat roade. Statisticile arată că Hamburg este al treilea mare oraş muzical al lumii după Londra şi New York: în 2007 s-au înregistrat peste două milioane de spectatori la concertele şi spectacolele de operă din oraş. Cele 60 de muzee (dintre care şapte de stat) au atras, şi ele, cîteva milioane de vizitatori, turişti sau localnici. Chiar dacă nu turismul (cultural) este principala ramură economică în regiune, vizitatorii reprezintă o sursă importantă de venit şi deci de bunăstare. Însă toate acestea au un preţ. Mai ales în momente de criză economică, cînd toate instituţiile statului sînt îndemnate (ba chiar obligate) să-şi restrîngă cheltuielile, muzeele, teatrele şi sălile de concerte sînt în pericol. Peste tot – nu doar în Hamburg – responsabilii taie din bugetele pentru cultură. A devenit aproape o prejudecată: producţia culturală costă prea mulţi bani şi nu aduce vreun beneficiu direct, aşa că aceste cheltuieli trebuie limitate.

În Germania, situaţia este oarecum mai bună, pentru că în aproape toate documentele oficiale cultura este văzută ca o prioritate. Reunificarea de după căderea Zidului şi includerea în Federaţie a landurilor fostei RDG s-a produs în temeiul unei înrudiri de ordin cultural. „Cultura este fundamentul pe care se întemeiază societatea, ea transmite acele valori ale ţării în care merită să trăim împreună. Mai ales în era globalizării, ea generează identitate şi orientare“, se explică într-un document al Ministerului Culturii. Ministerul Culturii este, de altfel, o instituţie relativ nouă pentru Germania Federală, care îşi susţinea pînă nu de mult afacerile culturale doar prin intermediul fondurilor de la landuri. Sprijinirea producţiei culturale este, deci, pentru guvernul federal o investiţie în viitorul ţării. Iar banii investiţi din bugetul federal se îndreaptă în egală măsură spre păstrarea şi valorificarea patrimoniului şi spre creaţia contemporană (patrimoniul de mîine): prin alocare directă sau prin intermediul unor instituţii ori fundaţii specializate.

Teoretic, sprijinul acordat de federaţie ar trebui să se armonizeze cu priorităţile landurilor sau ale oraşelor. Însă armonia nu e garantată. Nu la Hamburg. Responsabila pentru finanţarea culturală a cerut directorului de la Kunsthalle să reducă substanţial cheltuielile. Acesta a făcut un calcul şi a ajuns într-un impas: ar trebui să renunţe să mai plătescă asigurările pentru lucrări, să dea afară oameni, să micşoreze efectivul de pază, să anuleze (cu costurile aferente) evenimentele deja planificate etc. Ca să-l responsabilizeze pe directorul de muzeu, funcţionara vrea să-l oblige să-i aplice penalizări în caz că depăşeşte bugetul. O condiţie greu de îndeplinit, de vreme ce – chiar şi în Germania – este greu de estimat, la centimă, cît va costa fiecare eveniment programat. Cu bugetul disponibil (inclusiv finanţări private şi din partea federaţiei), directorul a hotărît că nu mai poate continua: mai bine închide muzeul pentru un an sau doi, pînă trece criza.

Săptămîna trecută, cîteva sute de oameni au făcut un lanţ în jurul muzeului din Hamburg şi au protestat împotriva tăierilor de fonduri. Să se taie de oriunde – dar nu de aici. Nu a fost genul de protest sindical. Nu s-a cerut ajutor de la stat. Departe de modelele intervenţioniste (din Franţa), Germania se bazează pe o viziune pragmatică în ceea ce priveşte finanţarea culturii – iar viziunea e înţeleasă ca atare şi de cetăţeni. Pentru ei, Kunsthalle e un spaţiu generator de identitate. Iar sprijinul acordat de autorităţi e o investiţie în unitate, deci în viitor.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.