Lansare de carte online: Andrei Cornea în dialog cu Cristian Pătrășconiu despre „Excepția. O încercare de antropologie filozofică”

5 martie 2021
Lansare de carte online: Andrei Cornea în dialog cu Cristian Pătrășconiu despre „Excepția  O încercare de antropologie filozofică” jpeg

Vă invităm marți, 9 martie, ora 19:30, la o întîlnire live, online, cu Andrei Cornea și Cristian Pătrășconiu despre volumul Excepția. O încercare de antropologie filozofică, recent apărut la Humanitas.

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe #HumanitasYouTube aici. Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe #HumanitasSoundcloud aici

„Ne‑am ivit pe Pămînt, pare‑se, din întîmplare, printr‑un concurs cu totul improbabil de împrejurări; sîntem o micuță crevasă de antientropie, născută abia ieri, fără scop și rost și care urmează să fie deja colmatată mîine. Sîntem un dezastru ecologic, o mînă de scandalagii care‑și hărțuiesc generosul proprietar – Natura – și murdăresc zilnic imobilul pe care‑l ocupă forțat, unde nu sînt decît vremelnici chiriași și defel proprietari, așa cum ei se imaginează cu un neîngrădit orgoliu. Sîntem aberația ucigașă, eroarea impardonabilă a unui Demiurg ignorant, sursa iminentei «a șasea extincții», urîciunea Planetei. Pe de altă parte însă, prin exercitarea puterii noastre de cunoaștere – fiind noi «un punct în raport cu infinitul, un tot în raport cu neantul» (Pascal) –, și infinitul, și neantul își regăsesc centrul (Pico della Mirandola), măsura universală (Protagoras), deci întruparea regulii lor, oricît de minoritară cantitativ ar fi aceasta. Descărcăm în întreg scîrna, ce‑i drept, dar și slava noastră, fiindcă numai prin noi, minuscula lui parte, întregul, căpătînd conștiință de sine, se îmbrățișează pe sine cunoscîndu‑se și acționînd, descoperindu‑și deopotrivă și toată scîrna, și toată slava. Excepția care sîntem, într‑un sens, tot ea e și regula, într‑alt sens; trăim, fără îndoială, ca făpturi «de‑o zi» și ca «visul unei umbre», cum suna versul lui Pindar, dar, oricît de rar, iată‑ne uneori și în rolul torței care iluminează o clipă întregul și‑i furnizează etalonul măreției. Infime și sordide slugi «toată săptămîna» și, de fapt, aproape tot timpul minuscul ce‑l avem la dispoziție, devenim totuși în cîte‑o minunată și rară «ziuă a șaptea» boierii mari ai tuturor lumilor.“ (Andrei Cornea)

Andrei Cornea s-a născut în 1952. Licenţă în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenţă în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976–1987). Cercetător la Institutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 şi 2006 la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti.Scrieri: De la portulan la vederea turistică (Sport-Turism, 1977); Primitivii picturii româneşti moderne (Meridiane, 1980); Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano-bizantină (Meridiane, 1988); Scriere şi oralitate în cultura antică (Cartea Românească, 1988; reed. Humanitas, 2006); Penumbra (Cartea Românească, 1991; reed. Polirom, 1998); Platon: Filozofie şi cenzură (Humanitas, 1995); Maşina de fabricat fantasme (Clavis, 1995); Turnirul khazar (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003); Cuvintelnic fără frontiere (Polirom, 2002; Humanitas, 2013); De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş (Humanitas, 2004); Cînd Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2005; trad. fr. Les Presses de l’Université Laval, Canada); Noul, o veche poveste (Humanitas, 2008); Poveşti impertinente şi apocrife (Humanitas, 2009); O istorie a nefiinţei în filozofia greacă (Humanitas, 2010); Realitatea şi umbra (Humanitas, 2013); Miracolul: Despre neverosimila făptură a libertăţii (Humanitas, 2014), Uimitoarea istorie a lui Şabbatai Mesia (roman, Humanitas, 2015), Lanțul de aur (Humanitas, 2017), Amintiri din epoca lui Bibi (Humanitas, 2019).Traduceri: Platon (Republica, Philebos, Theaitetos), Aristotel (Metafizica, Despre generare şi nimicire), Plotin (Opere I–III), Aristofan (Lysistrata, Viespile, Belşugul), Epicur.

     

andrei cornea exceptia jpg jpeg

Excepția. O încercare de antropologie filozofică (fragmente)

1. Este posibil a afla un temei absolut pentru sentimentul de rușine – rușinea că sîntem ceea ce sîntem, adică pur și simplu oameni, cu limitele, mizeriile, defectele noastre eterne și greu remediabile, dar și cu imensele noastre virtualități mereu pierdute, și totuși mereu posibile, așadar nu numai oameni determinați și legitimați socio-cultural într-un anume fel. Dar faptul presupune a nu ne mai raporta, ca excepții minoritare, la majorități „în regulă“ tot mai largi care să ne includă (căci, oricum, dincolo de totalitatea omenirii nu mai există astfel de majorități), ci, dimpotrivă, înseamnă să ne recunoaștem drept excepții majoritare față de minuscule minorități pe care, cantitativ, noi înșine și cei aidoma noastră le covîrșim masiv. În calitate de inși categoriali sau individuali, mărunți, mulți și comuni în același timp, ne vom raporta la o mînă de oameni singulari, fiecare însă în felul lui respirînd o măreție inegalabilă. [...]

Hegel spunea că „adevărul este întregul“ și definea întregul drept realizare deplină a esenței. Dar unde va fi mai pregnantă această realizare a esenței în cazul omului? Unde regăsim deci, preferabil, „întregul omenirii“? Însumînd miliardele de oameni existenți și dispăruți? Stabilind un fel de medie statistică a calităților și a defectelor lor? Vorbind despre toți amestecat, pentru a nu vorbi despre nici unul? Poate că da, pînă la un punct. Și totuși, pesemne că mai curînd, sau măcar deloc mai puțin, întrevedem întregul omenirii tocmai în acele singulare fulgerări ale măreției.

2. Așadar, nu întotdeauna și nu sub orice aspect masa uriașă a minereului steril excavat din mina omenescului trebuie să ne dea noțiunea normalului, ci ar putea s-o facă și puținul aur pe care-l descoperim săpînd ici-colo cu mari eforturi, răsplătite însă de valoarea inestimabilă a metalului prețios găsit. Libertatea e rară în raport cu opresiunea și servitutea, dar raritatea o face cu atît mai valoroasă. E improbabilă, dar asta o face cu atît mai dorită. E fragilă, dar fragilitatea ei ne îndeamnă cu atît mai mult să o protejăm. Năzuința spre libertate ne plasează într-o mare excepție majoritară, odată ce devenim conștienți de această năzuință: desigur, ne ducem viața aproape întotdeauna „în lanțuri“, vorba lui Rousseau, dar, odată ce descoperim faptul și natura înlănțuirii și învățăm cum să denumim și să deosebim feluritele tipuri de lanțuri, înțelegem ce nu e în ordine cu viața noastră și că, deoarece „ne-am născut liberi“ și asta-i regula noastră autentică, acum sîntem continuu în excepție în raport cu ea.

3. Spre a-și explica comportamentul impredictibil, operele și viața, misticii au evocat mereu iluminarea, artiștii și marii oameni de știință, inspirația, alții – îndrăgostiții de exemplu –, entuziasmul din anumite clipe faste, rarisime – toate aceste stări aparte neputînd fi nici prevestite (în afara poeziei, poate), nici repetate după voie, nici mai ales determinate în nici un fel. Aristotel vorbea despre fericirea nemăsurată care decurge din cunoașterea adevărului, fericire de care noi, oamenii, ne bucurăm în foarte puține momente ale vieții [...]. Cine a trăit astfel de ore binecuvîntate (și ce puțini mă tem că sînt aceștia!) n-ar dori oare din tot sufletul să le repete sau să le prelungească? Desigur. Dar, deoarece de cele mai multe ori nu-i cu putință, el se simte în restul orelor, zilelor și anilor cenușii și banali ca un „rege deposedat“ și o ființă în perpetuu exil, nădăjduind în secret sau pe față să revină cîndva pe tron și în patrie. Și, fiind astfel, pricepe că nu acele rare clipe și ore ale „sosirii acasă“ formează excepția din viața sa, ci, dimpotrivă, excepția, anormalul îl sînt reprezentate tocmai de lungile, numeroasele și mediocrele zile ale peregrinărilor din rest. Iar după ce pricepe asta, nu-i tentat să-și pună regula care să-i orienteze mereu rămășița timpului și a trudei acolo unde, în chip neașteptat și poate o singură oară în viață și pentru un scurt răstimp, a văzut, a înțeles și a fost fericit?

Cartea este disponibilă în librării, online și pe #Libhumanitas aici

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.