"La români există înca un soi de fatalism balcanic" - interviu cu Alain Garlan

llinca Sandu
Publicat în Dilema Veche nr. 307 din nr. 307
"La români există înca un soi de fatalism balcanic"   interviu cu Alain Garlan jpeg



├Än drumul spre Catedrala Fourvi├Ęre, pe colina vechiului Lyon, departe de via┼úa tumultuoas─â a ora┼čului, se g─âse┼čte ├«ntre natura semi-s─âlbatic─â ┼či construc┼úiile vechi ce p─âstreaz─â atmosfera unei epoci de mult disp─ârute, cl─âdirea ├ëcole Nationale Sup├ęrieure des Arts et Techniques du Th├ę├ótre. Acolo l-am ├«nt├«lnit pe Alain Garlan, vechi colaborator ┼či prieten al lui Silviu Purc─ârete, care a acceptat s─â ne povesteasc─â despre experien┼úa colabor─ârii lor ┼či leg─âturile ce s-au ┼úesut ├«ntre ei timp de mai bine de 15 ani. ├Än prezent, Alain Garlan pred─â la ENSATT ┼či la Universitatea Lumi├Ęre din Lyon, este director adjunct al Centrului Dramatic Na┼úional din Saint Denis ┼či director adjunct ┼či gestionar al Centrului Dramatic Na┼úional din Limousin, dup─â ce a lucrat ├«n domeniul teatrului, la radio ÔÇô ca director co-fondator al Radio Bellevue ┼či ├«n televiziune ÔÇô ca director fondator al televiziunii TLM din Lyon.

Cînd a început colaborarea dvs. cu Silviu Purcărete?

Va trebui s─â fac drumul invers pentru a-mi aminti... A┼č spune de vreo 15 ani. Era regizor ├«n Rom├ónia ┼či activitatea principal─â ┼či-o desf─â┼čura la Teatrul din Craiova ├«mpreun─â cu Emil Boroghin─â, care la acea dat─â era directorul Teatrului Na┼úional din Craiova. Eu am fost cooptat de c─âtre un director de produc┼úie al Teatrului din Craiova care se afla ├«n stagiu la Th├ę├ótre National Populaire din Lyon. ├Än acea vreme aveam o mic─â structur─â de produc┼úie independent─â ┼či un amic comun m-a introdus ├«n acest circuit, iar acest b─âiat mi-a propus s─â lucrez cu Teatrul din Craiova pe care nu-l cuno┼čteam deloc. Nu-l cuno┼čteam nici pe Silviu Purc─ârete, care nu venise niciodat─â ├«n Fran┼úa ┼či care fusese destul de pu┼úin ├«n turnee ├«n Europa. Mergea ├«n alte ┼ú─âri, dar nu ┼či ├«n Fran┼úa. Asta s-a ├«nt├«mplat demult, cu aproximativ 15 ani ├«n urm─â, c├«nd transformarea ┼ú─ârii ├«nc─â nu era complet─â. Am hot─âr├«t s─â merg s─â ├«i v─âd spectacolele, ├«n plin─â iarn─â ├«n Rom├ónia. Am ├«nt├«lnit un artist care m-a impresionat foarte mult. Am devenit prieteni destul de repede ┼či m-am ocupat de aducerea pieselor sale ├«n spa┼úiul francofon, ├«n Fran┼úa, ├«n Belgia...

Am avut succes destul de repede. Am pl─ânuit c─âl─âtoriile de pres─â ┼či cele ale produc─âtorilor la Craiova. ┼óin minte ┼či acum, era iarn─â ┼či mergeam cu autobuzul. Silviu avea o expresie care m-a mirat: aceea c─â birocra┼úia rom├ón─â era mereu surprins─â de z─âpezi pentru c─â ÔÇ×├«n Rom├ónia nu ninge niciodat─âÔÇť. Am putut verifica ┼či eu c─â era adev─ârat. (Ne-a m─ârturisit domnul Garlan cu z├«mbetul pe buze.) Am lucrat mul┼úi ani pentru a aduce ├«n Fran┼úa spectacolele Teatrului din Craiova. Am adus ├«n Fran┼úa piesele montate de Silviu Purc─ârete. Am jucat la Festivalul Artelor, am jucat la Bruxelles ├«n mai multe teatre franceze, dar ┼či la Festivalul de la Avignon. Ulterior, Silviu a fost numit directorul unui teatru francez: Centrul Dramatic Na┼úional din Limoges, ├«n Limousin. Era o regiune rural─â care ├«i amintea de Craiova. Am hot─âr├«t s─â mergem acolo ├«mpreun─â ├«n 1996, el ca director, eu ca m├«na dreapt─â, complice, director adjunct. ├Än concluzie, am lucrat la Limoges aproape ┼čapte ani, ┼či ┼čase ani ┼či jum─âtate cu tot cu preg─âtirile de instalare. Apoi Silviu Purc─ârete ┼či-a construit propria companie independent─â, al c─ârei pre┼čedinte s├«nt. A┼čadar am continuat drumul ├«mpreun─â.

Cîte piese de teatru aţi realizat împreună cu Silviu Purcărete de la începutul colaborării pînă acum?

De fapt, eu am lucrat la toate produc┼úiile lui Silviu Purc─ârete ├«n Fran┼úa, ├«ns─â nu am lucrat la aspectul artistic dec├«t la c├«teva dintre spectacole. Silviu mi-a propus s─â ┼či joc ├«ntr-unele dintre piese, ├«ns─â i-am r─âspuns c─â nu era o idee prea bun─â, pentru c─â, de┼či cochetasem ca actor ├«n trecut, am renun┼úat. Consider c─â atunci c├«nd te opre┼čti trebuie s─â ├«┼úi asumi alegerea, decizia. Am lucrat ├«mpreun─â la aspectul dramaturgic, la preg─âtirea, construc┼úia ┼či textele ├«n francez─â. Silviu vorbe┼čte o francez─â perfect─â, ├«ns─â nu este mereu sigur. Am lucrat foarte mult la aceste aspecte. Am scris un num─âr de texte cu ajutorul s─âu. La Limoges am lucrat la dou─â mari proiecte: la Visul unei nop┼úi de var─â ├«n limba francez─â. Textele ├«n versuri ale lui Shakespeare s├«nt traduse ├«n limba francez─â ├«n alexandrini. La Shakespeare versurile s├«nt de zece silabe, iar ├«n Fran┼úa versurile sale s├«nt de dou─âsprezece silabe. Aceast─â diferen┼ú─â lunge┼čte durata spectacolului cu 20%. Textele shakespeariene s├«nt mult mai lungi ├«n Fran┼úa dec├«t ├«n Marea Britanie.

Silviu era interesat de o traducere. Nu existau traduceri ├«n decasilab, a┼ča c─â am tradus noi. A f─âcut c├«teva propuneri, iar Silviu a fost cel care a decis. Cum eram actor, am f─âcut o traducere mai pu┼úin literar─â, mai degrab─â adaptabil─â scenei, vocii actorilor, corpului, o traducere care seam─ân─â un pic cu traducerile franceze recente ale lui Markovitch, un pic cam seci ┼či populare, nu a┼ča de g├«dilate ca traducerile clasice cum ar fi alexandrinii din textele lui Victor Hugo, scrise ├«ntr-o limb─â foarte fluid─â. ├Än cazul lui Shakespeare, exist─â adesea versuri abrupte, ├«n ceea ce priveste ┼čocul silabelor. Am f─âcut aceast─â experien┼ú─â ┼či ne-a amuzat foarte mult. Cred c─â a func┼úionat destul de bine. Urm─âtoarea experien┼ú─â, care a durat foarte mult, a fost legat─â de textele din tradi┼úia arab─â oral─â, dar acum ┼či scris─â, despre O mie ┼či una de nop┼úi. Am realizat trei mari spectacole care au plecat de la textul fondator al imaginarului european despre Orient. Unul dintre ele a fost creat la Sibiu ┼či se nume┼čte Pilaf ┼či parfum de m─âgar. Am ales traducerile pentru c─â erau foarte multe traduceri ale textelor arabe ├«ncep├«nd din secolul XVIII-lea p├«n─â acum. Au existat texte care ap─âreau ├«n unele traduceri, dar nu ┼či ├«n altele. Apoi le-am ales pe cele care corespundeau pove┼čtii pe care am vrut s─â o transmitem ┼či am realizat trei spectacole ├«n jurul textelor. Silviu a continuat apoi via┼úa sa de regizor ├«n Europa. Eu m-am ocupat de politica francez─â a companiei sale, care a jucat foarte pu┼úin ├«n Fran┼úa. ├Än fine, Silviu mi-a solicitat sprijinul pentru a pune ├«n scen─â Metamorfozele lui Ovidiu la Luxemburg, Capital─â Cultural─â European─â acum doi ani. Am f─âcut aceea┼či munc─â ca ┼či pentru spectacolele O mie ┼či una de nop┼úi. Am reluat traducerile lui Ovidiu, diversele versiuni, ┼či am f─âcut o selec┼úie a textelor pe care le-am tradus ├«n franceza modern─â.

A┼úi tradus deci piesele str─âine ┼či le-a┼úi adaptat...

Da. A fost o munc─â de dramaturg mai mult dec├«t una de scriitor, o munc─â de selec┼úie a textelor ┼či de adaptare. Am realizat o adaptare plec├«nd de la textele ├«n limba englez─â ┼či cele ├«n latin─â, de┼či recunosc c─â nu s├«nt deloc un latinist.

Nu a┼úi colaborat ┼či la textele autorilor francezi?

Nu. Silviu nu avea nevoie de mine pentru a le adapta. Nu am colaborat în mod concret pe scenă la crearea celorlalte spectacole.

Care este cea mai recent─â colaborare a dvs. cu Silviu Purc─ârete?

Ar fi putut fi cea a Metamorfozelor la Sibiu, pentru că Silviu mi-a propus să lucrez cu el acolo, însă din motive obiective nu am putut fi prezent. Ultima colaborare cu Silviu a fost cu ocazia creării matricei spectacolului pe care îl prezintă la Sibiu, Metamorfozele, jucat acum doi ani la Luxemburg.

A decis să joace la Sibiu spectacolul pe care l-a creat împreună cu dvs.?

Da, pentru c─â spectacolul a fost realizat drept coproduc┼úie ├«ntre Compania ÔÇ×Silviu Purc─âreteÔÇť, Luxemburg ┼či Sibiu. Festivalul de la Sibiu este deci coproduc─âtor al spectacolului.

├Än final v-a┼č ruga s─â ne spune┼úi cum evalua┼úi dvs. colabor─ârile teatrale franco-rom├óne?

Colabor─ârile se sprijin─â pe foarte mul┼úi oameni. Este vorba de indivizi care au un interes aparte pentru acest tip de activitate cultural─â, care au ┼úesut leg─âturi personale ┼či profesionale cu Rom├ónia ┼či au decis s─â fac─â s─â avanseze un anumit num─âr de proiecte. ├Än perioada ├«n care am colaborat mai intens cu Purc─ârete, Institutul Cultural Rom├ón a r─âmas ├«n afara tuturor proiectelor. Nu era ├«n nici un circuit francez. Era o insul─â rom├óneasc─â ├«ntr-un cartier din Paris. Cred c─â acum s-au mai schimbat un pic lucrurile. Rom├ónia se afla atunci ├«nc─â ├«n modul de organizare postdictatorial─â ┼či era izolat─â nu numai din punct de vedere geografic, ci ┼či ├«n sufletul oamenilor. ├Än acela┼či timp, paradoxal am putea spune, exista o mare voin┼ú─â a arti┼čtilor de a juca ├«n Fran┼úa. S-au petrecut multe lucruri dup─â ridicarea Cortinei de Fier. La ora actual─â exist─â mai multe spectacole str─âine, venite din Est, care s├«nt ├«n turneu ├«n Vest, dec├«t viceversa, a┼ča cum se ├«nt├«mpla ├«n epoca precedent─â. Mul┼úi arti┼čti rom├óni s-au instalat ├«n Fran┼úa ┼či realizeaz─â spectacole. Am impresia c─â aceast─â tendin┼ú─â se estompeaz─â u┼čor pentru c─â interesul francezilor pentru rom├óni pare ast─âzi mai pu┼úin viu ca ├«n urm─â cu zece ani. Nu exist─â motive obiective pentru acest declin. Consider c─â motivele subiective s├«nt cele care determin─â rela┼úii puternice. La rom├óni exist─â ├«ns─â un soi de fatalism foarte balcanic. Totul depinde de prietenii ┼či de dorin┼úa comun─â de a colabora.

Aveţi planuri de viitor împreună cu Silviu Purcărete?

Trebuie s─â l─âs─âm lucrurile s─â creasc─â ├«n mod natural. S─â l─âs─âm norocul ierburilor rele. Exist─â ├«n alegerile lui Silviu o mare form─â de improviza┼úie, la fel ca ├«n organizarea ┼či ├«n spectacolele sale. Dar mai presus de tot, Silviu a dat mereu dovad─â de o mare fidelitate uman─â fa┼ú─â de cei cu care a lucrat. S├«nt convins c─â va exista o colaborare ├«n viitor atunci c├«nd va avea nevoie de mine.

a consemnat Ilinca SANDU

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.