„Învăţ mereu lucruri noi despre tăcere“ – interviu

Misha ALPERIN
Publicat în Dilema Veche nr. 474 din 14-20 martie 2013
„Învăţ mereu lucruri noi despre tăcere“ – interviu jpeg

Născut în Ucraina şi devenit celebru la Moscova şi la Oslo,  pianistul din Chişinău, Misha Alperin (n. 1956), va cînta sîmbătă, 23 martie, la Biserica Luterană din Bucureşti, în cadrul Festivalului Jazz in Church (21-24 martie 2013). Mai multe detalii la jazz.ro.  

V-aţi născut în Ucraina, aţi copilărit în Moldova, v-aţi mutat în Rusia, după care v-aţi stabilit în Norvegia. Sînteţi un călător înnăscut sau, pur şi simplu, un om universal? 

Sînt un cetăţean al minunatei planete numite Pămînt! Toate experimentele mele sonore sînt inspirate de diferitele culori pe care le posedă această planetă. E ca şi cum aş fi tot timpul într-o grădină plină de mirosuri, fiecare te inspiră într-un anumit fel, iar simţul acesta al universalităţii a fost mereu prezent în mine. Chiar şi pe vremea cînd locuiam în Moldova, de exemplu, aveam mereu senzaţia că muzica tradiţională românească nu este doar românească, ci este o parte inseparabilă a culturii est-europene. Asta nu are nici o componentă intelectuală, este doar o percepţie. În opinia mea, toate varietăţile de muzică tradiţională fac parte din aceeaşi familie, indiferent de provenienţă. Doar suprafaţa e diferită, exact ca cea a planetei noastre.

Într-un interviu mai vechi, spuneaţi că, la început, nu prea aţi fost atras de pian. Cum s-a schimbat asta? 

N-am avut niciodată, din păcate, un profesor de pian clasic adevărat valoros. De aici şi lipsa de inspiraţie şi de atractivitate. Pe vremea aceea, eram pur şi simplu împotriva a tot ceea ce suna precum un muzeu vechi. Bine, nu eram singurul muzician care punea semnul egalităţii între muzica clasică şi noţiunea de plictiseală. Dacă l-aş fi ascultat atunci pe Glenn Gould, mi-aş fi schimbat fără îndoială opinia şi, probabil, aş fi devenit un pianist classic. Unul între atîtea mii... Din fericire, muzica improvizată a fost cea care m-a ales pe mine. Cu toate astea, tot ce fac acum este influenţat, într-o măsură sau alta, de experienţele mele clasico-tradiţionale. 

Aţi evoluat, de la concertele rock şi heavy metal din adolescenţă, la studiile clasice şi concertele de jazz.

E cu adevărat important pentru un muzician să exploreze o paletă cît mai largă de genuri? 

Pentru mine, a fost extrem de important să cînt o mulţime de genuri, în primul rînd pentru a decide ce nu mi se potriveşte. Pe de altă parte, faptul că poţi aborda genuri variate nu e o garanţie a faptului că-ţi poţi găsi propriul drum în lumea sunetelor. Pentru asta îţi mai trebuie ceva, cred că se numeşte pasiune.

Este adevărat că, în timpul studenţiei, obişnuiaţi să cîntaţi piese Beatles şi Elvis Presley la nunţi, pentru a mai cîştiga un ban? 

Este perfect adevărat, dar trebuie să recunosc că niciodată nu mi-a plăcut prea mult să cînt rock, pop şi ce mai cîntam noi pe atunci. 

Motivul principal este acela că nivelul artistic şi tehnic al celor care se băgau în astfel de proiecte era destul de redus, astfel că am început să dospesc ideea unei trupe moldoveneşti de folk-rock. Primul nostru proiect etno-rock a fost o adevărată revelaţie pentru mine. Se întîmpla la Bălţi, dacă-mi amintesc bine, prin 1974, iar prima compoziţie a noastră se numea „Aşa-i viaţa omului.“ Restul e istorie.

Cît din copilăria trăită în zona Carpaţilor se regăseşte în muzica dumneavoastră? 

Sincer, nu ştiu. Nu ştiu nici cît din mine este norvegian, evreu sau rus, şi nici nu cred că are vreo importanţă. Sigur este faptul că, oriunde am trăit, am fost puternic influenţat şi inspirat de tradiţiile locale. Din păcate, n-am fost niciodată atît de bun încît să-mi permit aceste stiluri, aşa că nu mi-a rămas altceva de făcut decît să-mi creez propriul stil. 

Cum puteţi descrie experienţa dvs. cu casa de discuri ECM? Aţi fost atras de poezia pe care o emană înregistrările lui Manfred Eicher, sau a fost altceva? 

Colaborarea cu ECM este excelentă şi a venit exact cînd aveam mai multă nevoie. Din cauza faptului că am cîntat, poate prea mult, la nunţi, fie ele de români sau de evrei, ratasem aproape total liniştea şi poezia pe care le-am regăsit la ECM. Şi, fiindcă echilibrul este forma mea de agregare, jumătatea mea balcanică tînjea după cealaltă jumătate, cea nordică, glacială şi retrasă. Bineînţeles că acum, după 20 de ani de trăit în Nord, îmi lipsesc mult mirosul roşiilor adevărate, ardeii graşi, brînza ciobănească şi vinul roşu făcut la ţară. Toamna din Balcani, cu viile grele de struguri, e ceva ce nu pot uita vreodată. Poate de aceea, Italia îmi este atît de dragă, fiindcă îmi aminteşte de toamnele din Moldova, cînd ţăranii se pregăteau de nunţi, iar vinul tînăr înnebunea simţurile.

Cum e viaţa între fiorduri? Care sînt sursele de inspiraţie acolo? 

Viaţa aici e cea pe care mi-o doresc. Nordul mă inspiră foarte mult, fiindcă aici învăţ mereu lucruri noi despre tăcere, despre pauze, şi despre cît de importantă pentru mine este, de fapt, singurătatea. Chiar şi atunci cînd te afli în mijlocul oamenilor. 

Aveţi un pianist preferat? 

Sînt doi, dar nu pot să-i diferenţiez în vreun fel: Richter şi Gould. 

Aţi crescut foarte aproape de graniţa cu România, aţi vorbit vreodată româneşte? 

N-am vorbit niciodată, dar am cîntat în româneşte la nunţi. Nu-mi mai amintesc nimic acum, dar româna este, alături de idiş, una dintre limbile vorbite de mama mea. Familia ei a trăit în Basarabia înainte de 1940, dar, după venirea ruşilor, a fost deportată în Siberia. Mama mea trăieşte în Israel acum, iar uneori îmi mai cîntă „Ţărăncuţă, ţărăncuţă“.

a consemnat Cătălin TOADER  

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
De ce unii localnici din nordul Angliei ajung să ofere moșteniri regelui Charles atunci când mor
Ce îl leagă pe un fost miner și republican de-o viață de regele Charles al III-lea? Răspunsul surprinzător, așa cum a relatat The Guardian, este că averea fostului miner face parte acum dintr-un fond care generează venituri private pentru monarh.
image
Fenomen inedit în Vârtop: aurora boreală albastră a luminat seara în Apuseni FOTO VIDEO
Un fenomen inedit a fost surprins de un turist în Staţiunea Vârtop din Munţii Apuseni, joi seara. Aurora boreală a luminat seara, pentru câteva minute, printre nori, şi a fost imortalizat de un fotograf amator.
image
Pericolele care îi pândesc pe români într-o destinație exotică de lux. „Paza bună nu e suficientă ca să treacă primejdia”
Tot mai mulți români cu bani aleg destinații exotice, însă unele implică anumite riscuri. O familie de români a aflat acest lucru pe propria piele, iar la final părinții au aflat că cei doi copii ai lor s-au aflat într-un pericol imens, fără măcar ca ei să bănuiască.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic