Insomnia

Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Punk rusesc jpeg

În Europa se consideră în general că statul e dator să finanţeze conservarea patrimoniului şi să subvenţioneze producţiile culturale. La ce bun acest angajament atît de costisitor? – se întreabă unii cetăţeni. Cine sînt beneficiarii? Într-adevăr, problema apare atunci cînd subvenţii masive sînt direcţionate către zone aparent „moarte“, către instituţii care par să nu trezească publicului un interes imediat. Da, avem nevoie de muzee – cred că fraza aceasta ar întruni majoritatea sau chiar unanimitatea; pe de altă parte, muzeele au, cel puţin în România, cifre de vizitare extrem de scăzute. Cum rezolvăm acest paradox între un principiu (ataşamentul faţă de instituţiile de cultură) şi dimensiunea practică (mersul la muzeu)? În anii ’80, ministrul francez al culturii, Jack Lang, a întreprins cîteva demersuri substanţiale pentru a ameliora accesul publicului larg la manifestările culturale. Misiunea pe care şi-a propus-o a fost „democratizarea culturii“.  Printre invenţiile sale se numără, de pildă, „Sărbătoarea Poeziei“, „Sărbătoarea Muzicii“ şi „Noaptea Muzeelor“. Două principii stau la baza conceptului: gratuitatea şi adresabilitatea. Mesajul pe care a încercat să-l transmită atunci era că accesul la evenimentele culturale nu e un privilegiu al elitelor, ci un drept universal. Muzeele (dar şi teatrele, sălile de concerte etc.) sînt spaţii publice în care oricine e binevenit. Ideea lui a servit drept model în numeroase ţări europene.

Anul acesta, la Noaptea Europeană a Muzeelor (14 mai) au participat cîteva mii de instituţii, 54 de ţări, iar evenimentul a antrenat, global, cîteva milioane de vizitatori. Şi muzeele din România s-au aliat la acest maraton, propunînd programe speciale şi aşteptîndu-şi vizitatorii pînă tîrziu în noapte. Judecînd după cifrele furnizate chiar de organizatori, Noaptea Muzeelor a fost un succes: la Bucureşti şi în ţară s-au înregistrat cîteva zeci de mii de intrări.

Îmbulzeala şi cozile din faţa Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti mi-au amintit cumva de cozile de pe vremuri din faţa magazinelor alimentare: oamenii se împingeau şi aşteptau ceva – nu prea ştiau nici ei ce anume – dar dacă tot s-a băgat ceva şi, pe deasupra, mai e şi gratis, de ce n-ar sta la coadă toată noaptea? Singura diferenţă faţă de amintitele cozi de la Alimentara e că aici, la muzeu, „marfa“ ajunge pentru toată lumea: o găseşti tot aici şi azi, şi mîine, şi, mai mult ca sigur, o să fie şi poimîine. Pe de o parte, înghesuiala din Noaptea Muzeelor e semnul unei precarităţi, dar ea indică şi apetenţa pentru participare la o activitate culturală. Semn bun pentru muzee, căci asta înseamnă că „piaţa“ cere – totul e să ştie ce şi cum se întîmplă.

Cel mai interesant în toată această poveste mi se pare dimensiunea civică pe care a căpătat-o evenimentul cultural: dincolo de comicul îmbulzelilor am putut observa şi un tip de participare activă şi un partaj – între necunoscuţi – al mirajului descoperirii. Oameni care s-au îmbulzit la coadă îşi făceau cu ochiul în galerii şi-şi împărtăşau cunoştinţele despre patrimoniu. Cred că acest tip de comportament ar putea fi speculat, pe viitor, de muzeografi, atunci cînd concep programele şi parcursurile muzeale. Arta trebuie să vorbească, arta e (şi) un prilej de interacţiune.

Foarte adecvat în acest sens mi s-a părut experimentul stradal realizat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român. În Muzeul-Labirint miza a fost tocmai ludicul şi interacţiunea, şi tocmai de aceea a şi prins. Mai mult ca sigur, şi-au cîştigat o mulţime de clienţi noi.

Însă cel mai important beneficiu al Nopţii Muzeelor e schimbarea de atitudine pe care acest eveniment anual o poate antrena: anume prin desacralizarea unui spaţiu considerat de mulţi inaccesibil. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Previziune sumbră a unui analist politic: Alegerile din 2024 ar putea fi ultimele înainte de următorul război mondial
În contextul în care în acest an au loc alegeri în mai multe state europene, printre care şi România, şi chiar şi pentru Parlamentul European, analiştii politici avertizează că cei care candidează ar trebui să aibă în vedere ameninţările hibrid la adresa securităţii globale.
image
Cine este românul acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. Susținător al propagandei Moscovei și apropiat al lui Cornel Dinicu de la Ferma Dacilor
Un român a fost arestat pentru trădare în favoarea Rusiei. Acesta ar fi furnizat informații din domeniul apărării unor diplomați ruși.
image
Dosarul generalilor Coldea și Dumbravă. Pe ce se bazează DNA
Cătălin Hideg, cel care i-a denunțat la DNA pe foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a depus zeci de înregistrări ale unor convorbiri care ar demonstra implicarea celor vizați în dosar și dovezi ale circuitelor financiare.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.