Iniţiativă cetăţenească împotriva mogulilor

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Mai mult dec├«t samba, carnaval ┼či fotbal  jpeg

Rom├ónia a urcat cinci locuri ├«n clasamentul privind respectarea libert─â┼úii presei, realizat de organiza┼úia Reporters sans Fronti├Ęres. Raportul publicat la sf├«r┼čitul lunii ianuarie arat─â c─â Rom├ónia se situeaz─â printre ultimele ┼ú─âri din Uniunea European─â ├«n acest clasament. Raportul constat─â, ├«n general, o evolu┼úie negativ─â a situa┼úiei presei, inclusiv ├«n Europa. ├Än realizarea acestui clasament, RSF urm─âre┼čte ┼čase citerii pentru fiecare ┼úar─â: pluralismul, independen┼úa media, autocenzura, cadrul legal, transparen┼úa ┼či infrastructura mass-media. Fiecare ┼úar─â ob┼úine o not─â de la 0 la 100 (0 fiind ÔÇ×situa┼úia ideal─âÔÇť). Punctajul mai bun ├«nregistrat ├«n raportul de acum (documentul se refer─â la situa┼úia din anul precedent) a trecut neobservat ┼či aproape necomentat de presa din Rom├ónia. S─â se fi ameliorat, ├«ntr-adev─âr, situa┼úia presei din Rom├ónia ├«n anul cu poate cele mai cr├«ncene b─ât─âlii politice, dup─â un referendum e┼čuat, o var─â politic─â fierbinte ┼či alegerile parlamentare?

La scurt─â vreme dup─â apari┼úia raportului RSF, un alt raport vorbe┼čte, dintr-o perspectiv─â diferit─â, despre presa din Rom├ónia. ├Än raportul Comisiei Europene (MCV) cu privire la starea justi┼úiei se arat─â c─â au existat numeroase ÔÇ×sesiz─âri cu privire la intimidarea sau h─âr┼úuirea unor persoane care de┼úin pozi┼úii-cheie ├«n justi┼úie sau ├«n institu┼úiile anticorup┼úie, inclusiv amenin┼ú─âri ┼či campanii de pres─â.ÔÇť Purt─âtorul de cuv├«nt al Comisiei, Mark Gray, a precizat c─â a existat ÔÇ×nu un caz, ci un num─âr de cazuri ├«n care lucrurile au trecut dincolo de o anumit─â limit─â.ÔÇť El a explicat c─â acuza┼úiile din raport nu-i vizeaz─â direct pe jurnali┼čti. Semnalul de alarm─â s-ar referi mai degrab─â la institu┼úiile de pres─â care au orchestrat aceste campanii ├«mpotriva unor personaje importante din Justi┼úie. Gray le-a repro┼čat politicienilor c─â nu au fost ├«n stare s─â opreasc─â aceste derapaje. Paragraful din raportul MCV referitor la campaniile de pres─â ├«mpotriva Justi┼úiei a fost comentat, pe larg: aceast─â remarc─â ar fi o tentativ─â de ├«nc─âtu┼čare a libert─â┼úii jurnali┼čtilor. Instrumentalizarea (sau politizarea) raportului, inclusiv a acestor considera┼úii despre rolul presei ├«n r─âzboiul politic, nu a fost un fenomen surprinz─âtor pentru cei care cunosc mass-media din Rom├ónia. Reac┼úiile, previzibile, acopereau ├«ntru totul interesele politice ale patronilor de pres─â. ┼×i prin felul ├«n care a fost ÔÇ×acoperitÔÇť acest subiect s-a v─âzut c─â libertatea jurnali┼čtilor e, de fapt, nu numai fragil─â, dar ┼či relativ─â.

Problema, de fapt, nu e doar rom├óneasc─â. ┼×i, din c├«te se pare, nici nu poate fi rezolvat─â doar prin autoreglementare. Standarde ┼či criterii europene exist─â p├«n─â ┼či ├«n acest domeniu, ├«ns─â ele nu s├«nt aplicate unitar ┼či nici nu vizeaz─â toate aspectele meseriei de jurnalist. Moguli exist─â peste tot, ┼či to┼úi mogulii de pres─â au ┼či interese politice, economice etc. Dincolo de aspectele ÔÇ×tehniceÔÇť ale chestiunii, e evident c─â cet─â┼úenii vor s─â se informeze corect, vor s─â aib─â acces la ┼čtiri f─âr─â E-uri. Ce pot face pentru a le ob┼úine? Ini┼úiativa Cet─â┼úeneasc─â European─â pentru Pluralism ├«n Mass-Media (EIPM) ┼či-a propus tocmai asta: s─â pun─â pe agenda Comisiei Europene un set de reglement─âri pentru pres─â. Acest mecanism de consultare nu a fost ├«nc─â pus ├«n practic─â, dar el exist─â ├«n UE: dac─â pe parcursul unui an se str├«ng cel pu┼úin un milion de semn─âturi ├«n ┼čapte state membre, Comisia e obligat─â s─â adopte un text legislativ ├«n favoarea ini┼úiativei cet─â┼úene┼čti. Care urm─âre┼čte: 1) m─âsuri legislative eficiente pentru evitarea concentr─ârii propriet─â┼úii ├«n mass-media ┼či publicitate; 2) garantarea independen┼úei organismelor de reglementare ├«n mass-media, care s─â aib─â o componen┼ú─â divers─â, din punct de vedere social, ┼či echilibrat─â, din punct de vedere politic ┼či cultural; 3) definirea clar─â a conflictului de interese ├«n proprietatea asupra mass-media; 4) obliga┼úia impus─â presei scrise, audiovizuale ┼či online de a furniza unei autorit─â┼úi na┼úionale specializate informa┼úii detaliate referitoare la structura de proprietate, p├«n─â la nivel de persoan─â.

Nici una dintre aceste revendic─âri nu este acoperit─â de vreo lege ├«n Rom├ónia. Iar situa┼úia presei de aici este at├«t de tulbure tocmai pentru c─â ÔÇ×moguliiÔÇť se ├«nv├«rt ┼či prin politic─â, ┼či ├«n afaceri, tocmai pentru c─â institu┼úiile de reglementare s├«nt politizate, tocmai pentru c─â nu exist─â prevederi clare care s─â sanc┼úioneze conflictul de interese ┼či tocmai pentru c─â, adesea, patronii trusturilor mass-media s├«nt necunoscu┼úi. Dac─â aceast─â ini┼úiativ─â cet─â┼úeneasc─â reu┼če┼čte, va fi o adev─ârat─â revolu┼úie.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.