„În Univers nu există culoare şi sunet“ - interviu cu colonel dr. Constantin MOCANU

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
„În Univers nu există culoare şi sunet“   interviu cu colonel dr  Constantin MOCANU jpeg

Colonel dr. Constantin Mocanu (n. 1950), absolvent al Facultății de Medicină Militară, a susținut peste o sută de lucrări științifice în conferințe/congrese naționale și internaționale și peste douăsprezece mii de intervenții chirurgicale în ORL. Este membru al Academiei Americane de ORL din 2001 şi membru al Academiei Internaționale de ORL. În anul 2008 a fost distins cu titlul de „Omul Anului în Medicină“ de către Institutului Biografic American pentru contribuții remarcabile în domeniul medical. Miercuri, 16 martie, de la ora 18, la ARCUB, în cadrul Săptămînii Sunetului, Constantin Mocanu va susţine o conferinţă despre riscurile poluării sonore urbane pentru sănătatea auditivă.

Ce este sunetul; ce nu ştim despre el?

În general, înțelegem realitatea prin intermediul simțurilor și considerăm reale experiențele noastre. În Univers nu există culoare și sunet. Există vibrație pe care o interpretăm, iar noi reușim să interpretăm prin simțurile noastre doar o fracție minusculă din tot spectrul. Ştiința însă suplinește această limitare.

Sunetul este o undă longitudinală (de compresiune) în materie, ce e transformată în semnal electro-chimic transmis și interpretat în creier. Iar transformarea energiei mecanice în impuls electric o realizează cohleea. Interesant e faptul că pentru creier – iar acest lucru e valabil pentru toate simțurile – nu contează cum vine semnalul pe care îl decodează în impuls electric. Important pentru creier e că are ceva de interpretat; astfel recunoaşte structuri și stabileşte relații.

Există sunete bune şi sunete rele?

În mediul ambient, omul modern e înconjurat permanent de sunete bune, benefice organismului, și sunete rele – zgomote nocive pentru organism. Sunetele bune sînt sunetele naturii: sunetul valurilor mării, foșnetul pădurii, ciripitul păsărilor, sunetul molcom al ploii și altele.

Sunetele muzicii liniștite se folosesc în medicină ca meloterapie. Toate aceste sunete bune elimină stresul cotidian, scad tensiunea arterială, scad pulsul, reduc depresia și anxietatea.

Ultrasunetele (sunete de înaltă frec­ven­ță) au aplicații deosebite în medicină. Astfel, ultrasonoterapia e folosită în bolile reumatice, pentru detartraj în stomatologie, la sterilizarea instrumentelor. Investigația cu ultrasunete (ecografia) este o metodă foarte eficientă și neinvazivă pentru depistarea multor posibile afecțiuni. La fel, eco-doppler-ul permite investigarea întregului aparat circulator sanguin.

Cum ne poate afecta sunetul?

Sunetele rele din mediul înconjurător, zgomotele, au efecte nocive asupra sănătății în funcție de sensibilitatea fiecăruia. După expunerea la un zgomot persistent și de durată, chiar și la intensități de pînă la 50 db, pot apărea dificultăți de adormire, reducerea somnului paradoxal, scăderea duratei totale a somnului profund, modificări ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale, cu senzație de oboseală permanentă matinală. Pot apărea chiar perturbări ale echilibrului hormonal, variații ale catecolaminelor și ale cortizolului ce duc la efecte generale de stres.

Toate cele de mai sus pot determina tulburări de concentrare, izolare, agresiune, creșterea consumului de somnifere și tranchilizante, care duc în final la scăderea performanțelor și randamentului în activitate.

Expunerea la zgomote puternice, explozii de gaze, arme de foc, zgomotele din industrie pot determina simptome de la cefalee, acufene, vertij pînă la leziuni ale urechii medii, cu rupturi ale timpanului și întreruperi de lanț osicular urmate de scăderea marcată a auzului.

Tinerii care participă la concerte de muzică cu amplificarea puternică a sunetelor muzicii peste 80-90 db, în funcție de sensibilitatea fiecăruia, pot avea traumatisme sonore acute cu leziuni definitive, cu acufene persistente și hipoacuzii irecuperabile. De asemenea, folosirea căștilor pentru ascultat muzică la intensități crescute poate să producă leziuni ireversibile care pot determina zgomote permanente în urechi și o scădere marcată a auzului.

pagină realizată de Marius CHIVU

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.