"În toţi aceşti ani am încercat să-mi fac o ţară a mea"

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
"În toţi aceşti ani am încercat să mi fac o ţară a mea" jpeg

- intervi cu artistul şi regizorul Ştefan CONSTANTINESCU -

Pe Ştefan Constantinescu l-am cunoscut la TIFF anul acesta, unde a venit imediat după Cannes, cu scurtmetrajul Cină în familie. Expoziţia de la sala Dalles, “Pif şi epoca de aur”, pe care a curatoriat-o şi pe care o puteţi vedea pînă pe 22 iulie, mi s-a părut un bun prilej pentru a vorbi despre proiectele sale artistice.


Multe dintre proiectele dumneavoastră – Epoca de aur pentru copii, filmul documentar Dacia, dragostea mea, acum expoziţia al cărei curator sînteţi, alături de Jean-Pierre Dirick, „Pif şi epoca de aur“ – par părţi fine şi sensibile ale unei investigaţii a trecutului recent. În ce relaţie sînteţi cu nostalgia?

Sînt într-o relaţie de dragoste şi ură cu nostalgia, dar nu nostalgia a fost resortul în investigarea trecutului recent. Mi-am asumat în practica mea artistică rolul de martor-narator. Într-un interval de 14 ani, am lucrat cu mărturii şi cu moştenirea trecutului. Întîi am povestit istoriile părinţilor şi bunicilor mei şi am continuat cu propriile mărturii. Totul a început în 1998-1999, cînd am lucrat împreună cu Cristi Puiu şi Arina Stonescu la un proiect care se numeşte „Arhiva durerii“ (2000). Era o instalaţie video care cuprindea 12 interviuri ale unor foşti deţinuti politici din perioada comunistă. Acest proiect a fost baza pe care am construit restul. Am simţit că am datoria să spun poveştile generaţiei bunicilor şi părinţilor noştri, pentru a-mi cîştiga dreptul să vorbesc despre timpul prezent şi generaţia mea.

„Pif e partea simpatică a comunismului“, spunea Michel Houellebecq la Bucureşti. Expoziţia de la Bucureşti, în care expun artişti importanţi (Ion Grigorescu, Victor Man, Ciprian Mureşan, Dan Perjovschi ş.a.) pare că-i dă dreptate. Mitologia creată în jurul acestui personaj a rezistat în timp?

Da, este adevărat ce spune Houellebecq. Pif a fost ceva special pentru noi toţi, chiar şi pentru cei care au avut mereu acces la această revistă. Prima mea amintire despre revista Pif e legată tocmai de gadget. Aveam un vecin ai cărui părinţi reuşeau să-i facă rost de aceste reviste. Îmi amintesc că pe la 15 ani i-am dat acestui băiat un aparat de radio rusesc în schimbul unui teanc de reviste şi al unui gadget Pif. Era un pistol de plastic care trăgea cu săgeţi cu ventuză. Părinţii mei au explodat cînd au descoperit lipsa aparatului. Mi-au spus că nu mă pricep la afaceri şi că m-am lăsat păcălit de-un băiat mai mic decît mine. Pentru mine, această expoziţie constituie un prilej de rememorare a acestei perioade, dintr-o perspectivă nouă.

V-aţi propus ca demersul dvs. artistic să fie unul recuperator?

Cred că e un cuvînt bun. Trăind la peste 2000 km şi într-o altă cultură, m-am simţit obligat să încerc să explic nişte lucruri, uneori cu riscul de a deveni prea pedagogic în demersul meu. 

Sînteţi deopotrivă artist vizual şi regizor. În scurtmetrajele pe care le-aţi făcut, şi mă gîndesc la foarte recentul Cină în familie şi la Troleibuzul 92, vorbiţi obsesiv despre relaţii de cuplu. Sînt aceste două teme – trecutul şi mecanica sentimentelor – obsesiile dvs. artistice?

Faptul că sînt artist şi regizor se reflectă în practica mea din ambele domenii. Aceste filme sînt gîndite să aibă o viaţă dublă: atît în circuitul cinematografic, cît şi în spaţiile de artă contemporană. Nu cred într-o artă elitistă care se adresează unui grup închis şi restrîns. 

Mecanica sentimentelor este într-adevăr un fir roşu în seria de scurtmetraje: Şapte nuanţe de gri. Protagoniştii acestei serii sînt cupluri în situaţii-limită. Dar în aceste povestiri se împletesc şi alte teme, cum ar fi violenţa în Troleibuzul 92, vina în Cină în familie sau speranţa în Şase peşti mari. Şase peşti mari îl voi filma la Bucureşti la începutul lunii octombrie şi constituie epilogul acestei serii. 

Ştiu că împreună cu Xandra Popescu, co-scenarista cu care aţi scris Cină în familie şi Şase peşti mari, pregătiţi un lungmetraj. Va fi în aceeaşi zonă a scurtmetrajelor?

Filmul se numeşte Viking Line Story şi este un fel de road movie. Este povestea a doi oameni învinşi din punct de vedere sentimental care încearcă să lege o relaţie în mediul absurd al unei croaziere între Stockholm-Helsinki-Turku. Această croazieră e marcată în conştiinţa scandinavă ca un loc al desfrîului în care oamenii uită de inhibiţii. Călătoria lor este una fizică, dar şi una mentală către amintirile şi dorinţele personajelor.

Locuiţi în Suedia. Cină în familie, care a fost la Cannes anul acesta în Semaine de la Critique, apoi la TIFF, mi s-a părut foarte suedez. Ce înseamnă pentru un artist să facă naveta între două lumi, între două sensibilităţi?

Cină în familie a fost singurul film suedez prezent la Festivalul de la Cannes, iar acesta era realizat de un român. Stilistic, filmul are, într-adevăr, o dimensiune suedeză, dar la bază povestea este românească. Relaţia mea cu Suedia este complicată. Cînd am ajuns în Suedia, în 1994, am crezut că voi sta trei luni şi mă voi întoarce. Eram student în anul IV la Universitatea de Artă din Bucureşti. Am intrat la Academia Regală din Stockholm la secţia pictură, după care m-am mutat la secţia video şi, dintr-una în alta, au trecut 18 ani aproape fără să-mi dau seama. În toţi aceşti ani, am încercat să-mi fac o ţară a mea, un amestec între România şi Suedia. Într-un fel am reuşit, şi asta îmi dă un fel de linişte. Cred că în mod instinctiv am parcurs acelaşi traseu şi între practica artistică şi cea cinematografică. E un sentiment plăcut să fii cineastul din lumea pictorilor şi pictorul din lumea cineaştilor.

Cum vă raportaţi la ce s-a întîmplat în cinema-ul românesc din ultimii ani? Dar în artele vizuale?

La noul cinema românesc din ultimii ani mă raportez de la distanţă, dar cu afecţiune; în fond, primele mele filme video sînt de la începutul anilor 2000. Dacia 1300, generaţia mea (2003), Passagen (2005) au fost primele mele încercări care, nu întîmplător, aparţin zonei observaţionale. La începul anilor ’90 eram mai mulţi prieteni, tineri artişti frămîntaţi de dorinţa de a ne găsi propria voce în acea perioadă confuză. Aşadar, nu pot să nu-l pomenesc pe Cristi Puiu, unul dintre partenerii mei permanenţi de dialog. 

O mare parte din ce fac acum îşi are rădăcinile în acele frămîntări. La fel ca visele, arta vorbeşte despre părţi din tine despre care nu eşti pe deplin conştient şi care s-ar putea să nu-ţi placă. Deci, s-ar putea uneori şi ca propria voce să nu fie cea pe care îţi doreşti s-o auzi. 

a consemnat Ana Maria SANDU

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Masina intrata in gard, Db mp4 thumbnail png
Accident grav în Dâmbovița. Un șofer pierde controlul și intră direct într-un gard VIDEO
Două persoane au ajuns la spital după ce mașina în care se aflau s-a izbit de un gard. A fost nevoie de descarcerare, întrucât o femeie a rămas captivă între fiarele contorsionate.
microfon ascuns mic shutterstock 2138678309 jpg
Condamnat penal şi obligat la despăgubiri pentru spionarea soţiei. Cum l-a demascat femeia
Un stomatolog din Oradea prins că a montat microfoane în casă şi şi-a interceptat soţia a fost condamnat penal şi obligat la plata unor despăgubiri morale către victima sa.
Oleksiy Danilov FOTO Wkipedia
Ucraina critică propunerea lui Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate pentru a încheia războiul
Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Financial Times.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.