ICR am fost şi eu

Publicat în Dilema Veche nr. 453 din 18-24 octombrie 2012
Conjuraţia Eminescu (II) jpeg

Mi-a fost imposibil să scriu o recenzie şi să fac abstracţie de campania mediatică din ultima săptămînă în care s-au vehiculat liste cu scriitori români pe care ICR-ul condus de H.-R. Patapievici i-ar fi tradus şi promovat în străinătate pe considerente politice – dintre aceştia, numele lui Mircea Cărtărescu, cel mai sonor, fiind subiectul unui exerciţiu denigrator în sine. Radu Vancu, Radu Pavel Gheo, Iulian Tănase sau Mihaela Ursa au publicat pe blogurile lor, printre primii, apeluri la solidaritate căruia le-au răspuns, după părerea mea, mult prea puţini alţi scriitori. Iată ce spune Radu Pavel Gheo: „Să nu amestecăm opţiunile politice cu valoarea literară. E un obicei prost, care nu duce la nimic bun. Nu mai trăim într-o dictatură, în care să cîntăm în acelaşi cor. Şi, pentru că nu trăim într-o dictatură, trebuie să renunţăm şi la procesele publice, şi la exerciţiile de ură, dacă vrem să ne dovedim spiritul democratic. Altfel rămînem nişte mankurţi blocaţi în anii naţionalism-comunismului, laolaltă cu informatorii şi profitorii de revoluţie mediatizaţi excesiv“.

Am scris şi cu altă ocazie că Mircea Cărtărescu este primul scriitor român care a avut o carieră internaţională după ’89, nominalizarea Nostalgiei în 1992 la Premiul Médicis, Premiul pentru cea mai bună carte străină şi Premiul Uniunii Latine fiind primul semn de recunoaştere europeană a unei cărţi scrise în limba română, şi că traducerile sale, începute înainte de existenţa ICR, au fost şi sînt în continuare exclusiv iniţiativele editorilor străini de la Gallimard, Denoël şi Albert Bonniers, printre cei mai mari din Europa. Deja tradusă complet în patru limbi (şi aflată în curs de traducere completă în alte cîteva), trilogia Orbitor i-a adus anul acesta la Berlin, alături de traducătorii Gerhardt Csejka şi Ferdinand Leopold, Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt 2012“, al doilea premiu internaţional după cel din 2009 acordat de Uniunea Criticilor din Norvegia. Receptarea entuziastă a traducerilor sale în presa străină poate fi verificată cu cîteva click-uri, iar asta nu e ceva ce poate fi făcut de nici un institut cultural, indiferent cîţi bani ai statului ar putea cheltui – asta înseamnă, pur şi simplu, valoare. Cînd am fost invitat, anul trecut, de către editorul Lars Rydquist să scriu un eseu despre literatura română actuală, eseu care a fost publicat anul acesta în antologia editată de Academia Suedeză, Det sköna med skönlitteraturen 2, mi s-a sugerat să abordez neapărat opera lui Mircea Cărtărescu (la fel mi se ceruse şi cînd am scris pentru publicaţia italiană Il Manifesto, în 2009), scriitor român foarte cunoscut şi citit în Suedia. Cînd a apărut, antologia (repet, editată de Academia Suedeză, nu de ICR) avea pe copertă un colaj cu cărţile cîtorva scriitori, printre care se afla şi coperta ediţiei suedeze a Orbitor-ului. Acesta este doar un exemplu despre cum editorii străini au fost cei care şi-au exprimat şi impus interesul faţă de un autor român sau altul. ICR doar i-a asistat şi sprijinit prin programele de finanţări ale traducerilor, iar faptul că a lăsat ca piaţa străină să decidă ce ia de pe piaţa românească a fost cheia numărului atît de mare de traduceri realizate în ultimii ani, o premieră absolută în istoria culturii româneşti, care niciodată nu a avut asemenea vizibilitate în Occident.

Întorcîndu-mă la lista autorilor-băsişti-traduşi-pe-banii-statului-de-patapievici, primul lucru care-ţi sare în ochi e faptul că o parte dintre autori (Gabriela Adameşteanu sau Lucian Dan Teodorovici, spre exemplu) au scris în ultimii ani în mod constant împotriva lui Băsescu. Dar nu despre chestiunea politică vreau să scriu aici, ci despre faptul că H.-R. Patapievici n-a avut niciodată de-a face cu programele prin care s-au tradus scriitorii români: cînd n-au fost editorii străini, criticii români au fost cei care făcut propuneri şi nominalizări. Am scris şi altădată cum în ultimii ani – şi eu, şi alţi colegi de critică literară – am participat la conferinţe şi sesiuni de comunicări, la dezbateri, la proiecte de traducere, la workshop-uri literare, la saloane şi tîrguri de carte, ICR creîndu-ne astfel oportunităţile de a promova literatura română în străinătate. Şi eu, şi colegii mei de critică literară am ţinut prelegeri despre cărţi, autori şi mişcări literare, am moderat şi am participat la dezbateri internaţionale despre literatură, am lansat cărţi şi autori în traducere, am alcătuit cataloage pentru saloane şi tîrguri de carte, am întîlnit editori străini, am ajutat la formarea tinerilor traducători, am scris despre literatura română în reviste străine şi am publicat în antologii critice din străinătate. Nu H.-R. Patapievici, ci noi, criticii literari, am făcut, spre exemplu, cataloagele cu autori pentru tîrgurile de carte. Solidari cu scriitorii de pe infama listă ar trebui să fim, aşadar, şi noi, criticii literari, care n-am avut drept criteriu convingerile politice ale scriitorilor, ci valoarea, succesul, reprezentabilitatea, specificitatea, adresabilitatea şi traductibilitatea cărţilor sau cota internaţională a autorilor selectaţi în fiecare an pentru a fi propuse/propuşi editorilor străini, care apoi au avut libertatea de a alege singuri.

Cînd programul Translation and Publication Support (TPS) a propus editorilor străini o listă cu 20 de autori români (din care cinci decedaţi), juriul care a făcut acea listă a fost alcătuit din 10 critici literari din trei generaţii diferite. Primul catalog românesc pentru un tîrg de carte l-am făcut, în 2007, noi, cei de la Dilemateca: Simona Sora, Claudiu Constantinescu şi cu mine. (Iată-i pe scriitorii selectaţi atunci: Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Teodor Baconsky, T.O. Bobe, Mircea Cărtărescu, Paul Cernat, Andrei Ungureanu, Ruxandra Cesereanu, Petru Cimpoeşu, Augustin Cupşa, Caius Dobrescu, Tatiana Dragomir, Vasile Ernu, Filip Florian, Matei Florian, Gabriela Gavril, Horia Gîrbea, Radu Pavel Gheo, Florina Ilis, Ioan Lăcustă, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Ion Manolescu, Luminiţa Marcu, Anca Maria Mosora, Radu Paraschivescu, Cezar-Paul Bădescu, Ioana Pârvulescu, Bogdan Popescu, Simona Popescu, Ana Maria Sandu, Răzvan Rădulescu, Adrian Sângeorzan, Ara Şeptilici, Alex. Leo Şerban şi Lucian Dan Teodorovici). Selecţia altor cataloage pentru alte tîrguri de carte a fost făcută, individual, de Simona Sora, Eugen Negrici sau Paul Cernat, spre exemplu, atunci cînd nu a fost realizată de înşişi traducătorii şi editorii străini. Eu, spre exemplu, sînt responsabil de două cataloage, cel pentru Tîrgul de Carte de la Torino de acum doi ani (atunci i-am selectat pe Radu Aldulescu, Filip Florian, Matei Florian, Florin Lăzărescu, Angela Marinescu, Cecilia Ştefănescu, Răzvan Rădulescu, Sorin Stoica, Stoian G. Bogdan, Cristian Teodorescu, Răzvan Petrescu, Radu Cosaşu, Varujan Vosganian, Ion Manolescu, Ana Maria Sandu şi Lucian Dan Teodorovici) şi cel pentru Tîrgul de carte de la Praga din acest an (iată şi lista autorilor selectaţi, de data aceasta în colaborare cu ICR şi Ministerul Culturii: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Caraman, Ioana Baetica Morpurgo, Svetlana Cârstean, Mircea Cărtărescu, Ionuţ Chiva, Gabriel Chifu, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Mircea Dinescu, Radu Pavel Gheo, Ioan Groşan, Florin Lăzărescu, Ion Mureşan, O. Nimigean, Răzvan Petrescu, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu, Răzvan Rădulescu, Adina Rosetti, Lucian Dan Teodorovici şi Cristian Teodorescu).

Prin urmare, dacă aceşti autori au fost sau vor fi vreodată traduşi este şi „vina“ mea şi nu mi se pare corect ca acest „merit“ să-i fie recunoscut şi imputat lui H.-R. Patapievici (cu care, de pildă, eu n-am discutat niciodată despre literatura română). În aceste cazuri, ICR am fost şi eu! Şi nimic nu mi se pare mai firesc decît acest mic semn de solidaritate cu fosta conducere a ICR şi cu scriitorii, în frunte cu Mircea Cărtărescu, care acum sînt denigraţi în această mizerabilă campanie mediatică. În opinia mea, toţi scriitorii selectaţi sau incluşi vreodată în vreun program sau eveniment al ICR ar trebui acum să ia atitudine. Pentru că, aşa cum spunea şi Radu Pavel Gheo pe blogul său, această chestiune ne priveşte, de fapt, pe toţi. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.