Iar moare cultura franceză?

Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
Iar moare cultura franceză? jpeg

E greu de spus, privind dinspre Est, dacă politicile culturale ale Franţei îşi ating toate obiectivele. Franţa promovează de ani buni „excepţia culurală“. Produsele culturale nu sînt mărfuri oarecare, motiv pentru care implicarea statului în producţia, difuzarea şi promovarea lor e legitimă. Conceptul lansat prin anii ’50 a fost între timp adoptat de mare parte a lumii civilizate – însă Franţa e, în continuare, modelul şi primul purtător de drapel. Apropo de drapel: tot Franţa e una dintre ţările care susţine pe o voce foarte autoritară că producţia culturală a unei ţări generează ataşament şi identitate – foarte adesea, în discursul oficial, se vorbeşte despre „cultură naţională“. Nu-i de mirare că articolul lui Donald Morrison din Time Magazine care anunţa „moartea culturii franceze“ a picat foarte prost. Probabil că textul nici n-ar fi stîrnit atîta interes în lumea anglo-saxonă, dacă n-ar fi iscat furtună la Paris: membrii ai guvernului, academicieni, oameni de litere, artişti şi chibiţi s-au inflamat rapid. S-au făcut anchete, s-au publicat scrisori deschise şi zeci de editoriale, s-a dezbătut la televizor şi s-a comentat pe bloguri. Nu, cultura franceză nu murise – ba, după cum constata chiar autorul articolului împricinat, era chiar foarte vioaie: sute de cărţi noi la rentrée littéraire, zeci de premiere de teatru, o scenă de concerte destul de efervescentă, numeroase festivaluri interesante. Ceea ce murise, de fapt, era acea „cultură naţională“, mai precis: strălucirea mondială a producţiei culturale franceze. Ceea ce jurnalistul constatase pe baza unor observaţii şi comparaţii a fost luat drept insultă. E un subiect sensibil. După ce decenii la rînd s-au pompat bani pentru a susţine „cultura naţională“, venea un englezoi să spună că totul a fost degeaba.

Guvernul Marii Britanii nu acordă nici pe departe atîtea fonduri pentru cultură cîte dă Parisul. Londra nu crede în „excepţia culturală“, pentru britanici, muzica, teatrul, artele vizuale etc. sînt „industrii“ care pot funcţiona cam la fel ca transporturile, agricultura sau producţia de avioane (ba încă, aceasta din urmă ar putea beneficia de subvenţii mai mari decît cultura). Sigur, Royal Opera e „de stat“, la fel ca alte cîteva instituţii, dar de aici şi pînă la a promova o „cultură naţională“ e cale lungă. E vorba, pur şi simplu, de două paradigme diferite. Şi ireconciliabile.

Am spus ireconciliabile? S-a găsit un om curajos care caută o punte de legătură. Curajul nu vine din convingere, ci din neputinţă: nu mai sînt bani, aşa că trebuie găsite modalităţi de a stimula creativitatea fără subvenţii de la stat. Omul curajos este François Hollande, preşedintele socialist al Franţei. Recent, la Festivalul de Teatru de la Avignon, a afirmat: „Cultura nu e doar un buget“. Declaraţia, menită să-i convingă pe artişti de angajamentul său pentru cultură, are mai multe înţelesuri. Cel pe care a vrut el însuşi să-l dea a fost, mai mult ca sigur: „cultura nu înseamnă doar finanţare de stat, doar contabilitate“. Celălalt înţeles – uşor de interpretat – era: „cultura nu se face doar cu finanţare de la stat“. Cea de-a doua parte a frazei nu a adus nici ea clarificări. Preşedintele a spus în continuare: „Cultura înseamnă şi o investiţie care perimite teritoriilor să fie mai atractive“. Pentru ca apoi, să mai adauge: „să genereze locuri de muncă, să ofere ţării noastre o imagine de competitivitate“. De aici se poate deduce o oarecare atitudine pragmatică. E socialist – deci trebuia să promită şi locuri de muncă, la pachet cu subvenţiile. Care subvenţii nu se ştie încă dacă se vor menţine la acelaşi nivel cu cele din anii precedenţi. Nu de mult, pe cînd încă era în campania electorală, Hollande a contrazis-o pe ministra de atunci a Culturii, Martine Aubry, care se angajase să mărească cu pînă la 50% subvenţiile. „Nu trebuie supralicitat cu cererile de finanţare. În schimb, am avea nevoie de politici culturale“ – ar fi spus atunci candidatul Hollande (potrivit Le Monde).

La nici un an de la această înfruntare – Franţa e în continuare în criză economică – Hollande revine asupra afirmaţiei: propune consultări în vederea adoptării unei „legi a dezvoltării şi democratizării culturale“. Pentru sectorul independent, sună angoasant. E ceva care conţine în acelaşi timp promisiune şi ameninţare. Promisiunea ar fi egalitatea, ameninţarea ar fi canibalizarea „întreprinderilor“ culturale pentru nişte sume derizorii. Căci, „nu vreau să vă mint“, a spus preşedintele, „vom face imposibilul, dar există limite“. „Va trebui să ne concentrăm pe esenţial“. Care e „esenţialul“ şi care sînt „limitele“, n-a mai precizat. Dar a fost destul de clar pentru toată lumea: n-o să li se dea, o să li se ia. „Cultura franceză“ va trebui să înveţe să se descurce şi fără bani de la stat. Iar cel care predă această lecţie e tocmai un socialist. 

Foto: D.H. Popa

974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.