Gărîna merge mai departe

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
Gărîna merge mai departe jpeg

Au fost momente ├«n care g├«ndeam c─â, din p─âcate pentru miile de spectatori care umplu, ├«n fiecare sear─â, p├«n─â la refuz, Poiana Lupului, ┼či pentru echipa lui Marius Giura, Festivalul Interna┼úional de Jazz de la G─âr├«na (www.garana-jazz.ro) va avea soarta oric─ârei ini┼úiative private de bun-sim┼ú demarate pe la noi (mai ales dac─â este una cultural─â) - aceea de balon de s─âpun multicolor ┼či frumos plutitor, dar care, inevitabil, ├«┼či va g─âsi sf├«r┼čitul ├«n str─ânutul boln─âvicios al sistemului. Din fericire, ├«n aceast─â var─â, ├«ntre 11-14 iulie, ne vom bucura din nou de jazz la G─âr├«na. Dar ce va fi acolo?

Joi, 11 iulie. Prima trup─â din aceast─â edi┼úie este, conform tradi┼úiei, una nu numai rom├óneasc─â, ci chiar local─â. Ansamblul de percu┼úie Prezent este construit pe scheletul unei trupe de profesori-muzicieni din Arad, cu care spectatorii de la G─âr├«na s├«nt, cu siguran┼ú─â, familiariza┼úi: Mario & The Teachers. Ei vor avea onoarea s─â ├«nc─âlzeasc─â atmosfera pentru primul nume mare din festival. ┼×i ce nume! Bill Frisell, unul dintre cei mai speciali chitari┼čti din lume, din perspectiva genului de rela┼úionare cu chitara, cu proiectul Big Sur Sextet. Cunoscut ca un maniac al efectelor, Bill Frisell este unul dintre cei mai solicita┼úi chitari┼čti, fie ei de turneu sau de ├«nregistr─âri, datorit─â u┼čurin┼úei cu care abordeaz─â aproape orice stil, de la blues, country ┼či muzic─â de film, p├«n─â la noise jazz, muzic─â clasic─â sau improvizat─â. Recitalul de la G─âr├«na va gravita ├«n jurul celui mai recent proiect discografic al s─âu, Big Sur (Sony Classical, 2013), unul mai degrab─â de factur─â neoclasic─â, iar pe scen─â ├«i va avea al─âturi pe cei cu care a ┼či imprimat acest disc: Jenny Scheinman la vioar─â, Eyvind Kang la viol─â, Hank Roberts la violoncel ┼či Rudy Royston la tobe. Albumul este, ├«n fapt, o poveste muzical─â despre singur─âtate drept condi┼úie a crea┼úiei, despre natur─â, animale ┼či lini┼čte - ├«n ultim─â instan┼ú─â, despre locul ┼či condi┼úiile ├«n care a fost scris: ferma Glen Deven din Big Sur, California. Un poem cu aer de folclor celtic ┼či linie de soundtrack al unui film melancolic despre dezr─âd─âcinare ┼či reg─âsire. Seara continu─â cu un alt senior al jazzului american, saxofonistul Charles Lloyd, care are ┼či el o leg─âtur─â direct─â cu Big Sur (discul Notes From Big Sur, din 1992, ECM). Lloyd, acum ├«n v├«rst─â de 75 de ani, va oferi un recital construit ├«n jurul spectaculosului proiect numit ├úSangam├ĺ (proiect concretizat ├«n 2006 prin excelentul album omonim, scos la ECM), ├«n care-i va avea al─âturi, ca ┼či la sesiunea de imprim─âri din 2004, din California, pe Zakir Hussain (tabla, voce, percu┼úie) ┼či pe Eric Harland (tobe, percu┼úie, pian). Va fi, a┼čadar, una dintre cele mai consistente prime zile de festival din c├«te am avut p├«n─â acum, care se va ├«ncheia cu o alt─â trup─â autohton─â: Peter Sarosi & Azara, un foarte decent proiect, pus pe picioare de unul dintre cei mai valoro┼či piani┼čti de jazz de la noi, Peter Sarosi, care-l include pe unul dintre cei mai spectaculo┼či basi┼čti rom├óni, Sebestyen Joo, ├«n fa┼úa c─âruia va trebui s─â sta┼úi cu ochii mari ┼či urechile ciulite.

Vineri, 12 iulie. A doua zi de festival o vor deschide Irina Popa & The Sinners, ┼či o vor face, f─âr─â discu┼úie, ├«ntr-o manier─â elegant─â. Un alt grup de muzicieni rom├óni care nu duce lips─â de experien┼ú─â ┼či stil, cu o vocalist─â special─â. Genul de recital care prinde ┼či la neini┼úia┼úii ├«n jazzul preten┼úios, unul dintre principalele ingrediente ale unui festival cosmopolit, cum e cel de la G─âr├«na. Urmeaz─â apoi trei momente de mare clas─â, care, al─âturi de recitalurile din prima sear─â, vor face ca balan┼úa senza┼úionalului s─â se ├«ncline serios spre prima parte a festivalului. Iar atipic, dar iar incitant. Arild Andersen Trio ├«nseamn─â o sum─â de trei nume mari ├«n jazzul contemporan: Arild Andersen - contrabas, Tommy Smith - saxofon tenor ┼či Paolo Vinaccia - tobe. Un trio foarte articulat pe a┼ča-numitul jazz atmosferic, care-i place at├«t de mult lui Andersen, unul dintre cei mai aprecia┼úi contrabasi┼čti europeni, mai ales ├«n contextul artistic al casei de discuri ECM. Andersen a fost lider sau colaborator pe o gr─âmad─â de albume de referin┼ú─â ale amintitei case, iar muzicienii care i-au stat al─âturi poart─â ┼či ei nume sonore: Jan Garbarek, Terje Rypdal, Vassilis Tsabropoulos, David Darling, Ketil Bjornstad, Jon Christensen, Bobo Stenson sau Markus Stockhausen. Un interludiu rom├ónesc cu una dintre cele mai valoroase voci feminine contemporane, Luiza Zan, acompaniat─â de al s─âu Project (Rick Condit - saxofon, GyÔÇírfÔÇís IstvÔÇín - chitar─â, Berkes BalÔÇízs - contrabas), dup─â care ne preg─âtim timpanele pentru un recital de mare clas─â. Poate p─ârea o prezicere subiectiv─â, fiindc─â e unul dintre muzicienii mei favori┼úi de la (omniprezenta ├«n acest text, dar pe bun─â dreptate!) cas─â ECM - John Surman. Ar fi nevoie, probabil, de pagini ├«ntregi pentru a prezenta cu adev─ârat un artist de asemenea talie, care a influen┼úat genera┼úii ├«ntregi de sufl─âtori ┼či continu─â s-o fac─â ┼či ast─âzi. Adept al lucr─ârilor complexe, fie c─â vorbim de jazz modal sau de avangard─â, ori de compozi┼úiile sale corale, simfonice sau combina┼úii ale acestora, Surman a fost mereu artistul discret ├«n aparen┼ú─â, dar extrem de prezent prin substan┼úa ┼či complexitatea compozi┼úiilor ┼či interpret─ârii. Pentru recitalul de la G─âr├«na, care se anun┼ú─â unul visceral ┼či n─âucitor, Surman a cooptat trei muzicieni norvegieni mai pu┼úin cunoscu┼úi, dar cu siguran┼ú─â valoro┼či: Erlend Slettevold - pian, Terje Gewelt - bas ┼či Tom Olstad - tobe.

S├«mb─ât─â, 13 iulie. A treia zi a festivalului ├«ncepe cu recitalul unui grup israelian condus de saxofonistul Peter Wertheimer. ├Äntr-o anumit─â m─âsur─â, se respect─â regula unui grup autohton ├«n deschidere, dac─â e s─â ┼úinem cont de faptul c─â Peter este n─âscut la Timi┼čoara ┼či a c├«ntat ├«n Rom├ónia p├«n─â la v├«rsta de 30 de ani, c├«nd a emigrat ├«n Israel. ├Än perioada petrecut─â ├«n ┼úar─â, Peter a avut nenum─ârate colabor─âri cu muzicieni rom├óni de calibru, printre care Marius Popp, Adrian Enescu, Eugen Gondi sau Dan M├óndril─â. Cum Polonia nu putea lipsi de pe afi┼čul de la G─âr├«na, s├«mbat─â sear─â avem ┼čansa s─â vedem la lucru un cvartet senza┼úional, chiar dac─â format din muzicieni tineri ┼či cvasinecunoscu┼úi, condus de pianistul Pawel Kaczmarczyk, secondat de Grzech Piotrowski la saxofoane, Maciej Adamczak la contrabas ┼či Dawid Fortuna la tobe - adic─â Audiofeeling Band. Un sound care aduce foarte mult cu cel al mai celebrilor s─âi compatrio┼úi, Leszek Mozdzer ┼či Slawek Jaskulke, dar ┼či cu evidente influen┼úe venite din nord, de la Esbj┼írn Svensson ┼či Jan Garbarek. Cu voia dumneavoastr─â, afirm c─â va fi una dintre cele mai pl─âcute surprize ale acestei edi┼úii. Sextetul lituanian Dainius Paulauskas Group continu─â programul serii cu un recital b─âtr├«nesc, a┼čezat, o mixtur─â de swing ┼či jazz-rock excelent dozat─â, cu niscaiva teme folclorice strecurate printre tonuri ┼či cu un tobar - Linas Buda - foarte spectaculos. Sonorit─â┼úile norvegiene, o alt─â specialitate a casei la G─âr├«na, revin ├«n prim-plan odat─â cu recitalul trioului In The Country, format din Morten Qvenild - pian, Roger Arntzen - contrabas ┼či Pal Hausken - tobe. Teme dark/ambientale, cu trimiteri directe la muzica mult mai cunoscutului trio condus de Tord Gustavsen. Ultimul recital al serii, un adev─ârat regal de pian solo, va fi momentul lui Bugge Wesseltoft, unul dintre cei mai speciali muzicieni din genera┼úia relativ t├«n─âr─â. Tot norvegian, tot bun ┼či tot de neratat, chiar dac─â Bugge este total neconformist ┼či a virat, ├«n ultima vreme, spre noi orizonturi, precum nu jazz sau acid jazz (cine a ascultat discul New Conception of Jazz ┼čtie despre ce e vorba).

Duminic─â, 14 iulie. Din Rom├ónia, JazzyBIT, un trio foarte promi┼ú─âtor, format din Teodor Pop - pian, org─â, sintetizator; Mihai Moldoveanu - chitar─â bas ┼či SzabÔÇö Csongor-Zsolt - tobe, percu┼úie, deschide ultima zi a festivalului. Imediat dup─â, un recital de excep┼úie, cel al supergrupului The Electric Trio, format din norvegianul Bugge Wesseltoft - pian, americanul Joaquin Claussell - percu┼úie ┼či excelentul saxofonist turc Ilhan Ersahin, ├«ntr-o revizitare a presta┼úiei de anul trecut, de data aceasta f─âr─â prietenul lor foarte bun, trompetistul francez Erik Truffaz. Penultimul moment al festivalului aduce ├«mpreun─â pe scen─â trei muzicieni rom├óni din genera┼úii diferite, dar foarte valoro┼či: Nicolas Simion la saxofoane, Eugen Gondi la tobe ┼či Sorin Romanescu la chitar─â. Proiectul, care poart─â numele de cod Crazy World, este supervizat artistic de Nicolas Simion ┼či promite un recital extrem de interesant. ├Än fine, rolul de responsabil cu trasul cortinei ├«i revine mai vechii cuno┼čtin┼úe a timi┼čorenilor (care au avut bucuria s─â vad─â live Esbj┼írn Svensson Trio, cu pu┼úin ├«nainte de tragica moarte a pianistului suedez), ┼či anume percu┼úionistul Magnus ÔÇŽstr┼ím, care vine la G─âr├«na cu un proiect absolut special. Canalizat spre o combina┼úie excelent─â de jazz, rock ┼či muzic─â ambiental─â, grupul lui ÔÇŽstr┼ím, aproape identic cu cel de pe discul solo (Thread of Life, ACT, 2011), cu excep┼úia tobarului, va oferi, cu siguran┼ú─â, un recital demn de o ├«nchidere somptuoas─â de festival.

┼×i uite-a┼ča, ┼čchiop─ât├«nd din cauza unor factori de decizie iresponsabili, dar f─âr─â s─â plece capul ├«nvins, festivalul ajunge la a 17-a reprezenta┼úie. Va fi, s├«nt convins, cu toate ploile ┼či noroaiele aferente, ├«nc─â o edi┼úie care va merita din plin un an de a┼čteptare.

C─ât─âlin Toader este jurnalist freelancer. Articol ap─ârut cu sprijinul www.jack-fi.ro.

Foto: C. Toader

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.
image
Cum a primit un ┼čofer aer ├«n loc de combustibil la o benzin─ârie din Arge┼č. Ce nereguli a descoperit Protec┼úia Consumatorului
O pomp─â de combustibil la sta┼úia Fuel One din comuna arge┼čean─â C─âteasca contoriza costul cantit─â┼úii de combustibil livrate, ca ┼či c├ónd ar fi fost distribuit─â ├«n mod real, ├«ns─â ├«n fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit dup─â un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Arge┼č.
image
┼×oferi┼úa din Ia┼či care a ucis patru muncitori pe ┼čosea, acuzat─â de omor calificat. Declara┼úii uluitoare
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.