„Frustrare, nelinişte, nesiguranţă – asta mă caracterizează!“ – interviu cu actorul Radu IACOBAN

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
„Frustrare, nelinişte, nesiguranţă – asta mă caracterizează!“ – interviu cu actorul Radu IACOBAN jpeg

Sînteţi actor într-un număr impresionant de spectacole bucureştene: Carou­sel (Bulandra), Peretele (Metropolis), The history boys. Poveşti cu parfum de liceu (Excelsior), O piesă deşănţată (Godot Café-Teatru), Volpone şi Visul unei nopţi de vară (Mic); dar şi regizor, uneori chiar şi dramaturg, plus actor în altele: O intervenţie (Act), (Cu)cuieînfrunte (Green Hours), Politik.on (POINT), În parc şi Box FM (Godot), Emancipare (Comedie), After hours (TNB), Casa cu pisici (Mic), Procesul caprei cu un ied (Metropolis), Carpathian Garden (Godot). Vorbim de 16 spectacole în zece teatre! E un record.

Hai să tăiem din listă. Visul, (Cu)Cuieînfrunte, Volpone şi Box FM ori nu se mai joacă, ori se joacă foarte rar. Prin urmare, avem doar 12 spectacole active pe piaţa de desfacere teatrală. S-a dus recordul, a crescut ambiţia. Să sperăm că astea care au mai rămas în listă vor avea viaţă lungă şi că cele care urmează or să fie multe.

Încă şi mai specială este tripla calitate de dramaturg-regizor-actor. Doar Lia Bugnar şi Florin Piersic jr. mai reuşesc performanţa asta…

Nu mă pot compara cu sus-amintiţii din mai multe motive. Unu: Lia şi Florin – doi oameni foarte talentaţi, pe care îi stimez tare mult – joacă în multe din spectacolele pe care le regizează, în timp ce eu, exceptînd Carpathian Garden, nu fac asta. Nu vreau şi, de cele mai multe ori, nu ştiu să încurc borcanele. Doi: atît Lia, cît şi Florin au o carieră în spate şi mult mai multe meciuri în picioare, pe cînd eu mă consider la gimnaziu.

Plus că ştiu că nu sînt un actor extraordinar, îmi cunosc limitele şi încerc să mi le depăşesc cu disponibilităţi variate şi dorinţa de muncă pe regie şi pe dramaturgie. Îmi place actoria, dar am devenit foarte selectiv. Mai sînt oameni care, după ce au debutat ca actori, au pornit pe alt drum. De pildă, Horia Suru şi Bobi Pricop. Doar că lumea nu a auzit de ei ca actori. Ca să conchid, relaţia pe care o am în raport cu proiectul la care lucrez nu e importantă. Încerc să-mi fac treaba cît mai bine în contextul dat.

Cînd şi cum aţi realizat – așa cum susțineți – că nu sînteţi un actor extraordinar? Şi cum de aveţi curajul să spuneţi asta?

Nu ţine de curaj. E statistică. Pur şi simplu, nu am jucat suficient de mult şi de semnificativ ca să pot spune despre mine că sînt un actor extraordinar. E cum spune Zeami: nu ai însemnat ceva pînă la treizeci şi ceva de ani, te laşi sau te reprofilezi. Rolurile pe care le-am avut au fost faine şi am ţinut la ele, dar nu m-au dus înspre o „glorie recognoscibilă“, îmi dau seama că sînt doar un actor util şi, pentru că am un orgoliu enorm, am preferat să aleg regia. E drept, în alegerea regiei, a mai contat şi faptul că ajunsesem să mă plictisesc să tot fac observaţii în timpul repetițiilor la care lucram. Deveneam uşor enervant. Dar ce să fac dacă îmi place de mor să particip la naşterea unui spectacol?

Cînd aţi scris primul text?

În 2013. Carpathian Garden. L-am scris din frustrare, nelinişte, nesiguranţă. Coordonate care mă caracterizează în continuare. Dramaturgie autohtonă mediocră. Nu spun că eu scriu bine, spun doar că încerc.

Piesele scrise de dvs. sînt foarte diverse: teme felurite, stiluri diferite. Pînă şi umorul e altfel de la un text la altul. Am plecat de la Carpathian Garden cu senzaţia că sînteţi un dramaturg hiperlucid, vizitat de puseuri de cinism, pentru ca, după Casa cu pisici, la care am consumat oarece şerveţele, să-mi imaginez un scriitor cu deprinderi de romantic întîrziat.

Diversitatea vine din dorinţa de bun simț de a încerca mereu ceva nou. Şi îmi dau seama că asta e o sabie cu două tăişuri care nu mă avantajează deloc. Nu sînt încadrabil. Dacă aş fi aşa, directorii de teatru m-ar putea lua de undeva. „Aaaa… ăsta e Radu Iacoban, face spectacole pentru public“ sau „Tipul e bun pe ­high-tech, bagă nişte super-proiecţii video“ sau „Lucrează cu un mega-scenograf şi rupe.“ Nu. Admir regizorii care folosesc mereu aceleaşi arme ca să transforme un spectacol în crezul lor personal, dar îmi dau seama că eu nu aş putea face asta niciodată.

Un text, un context şi în cele din urmă un spectacol au fauna şi geografia lor specifice. Treaba mea e să respect coordonatele şi să nu transform spectacolul într-un demers narcisist. Cu fiecare nouă ocazie, prefer să mă mir, să mă surprind. La cel mai recent spectacol pe care l-am realizat – Procesul caprei cu un ied de la Teatrul Metropolis –, mi-am dat seama că textul, aşa cum îl scrisesem iniţial, nu mă ajută. Era prea comercial, prea de entertainment. Aşa că l-am schimbat în timpul repetiţiilor, împreună cu actorii, şi sper ca rezultatul să fie în concordanţă cu aceste gînduri.

Cum treceţi de la un spectacol pe care îl scrieţi, îl regizaţi şi în care şi jucaţi la unul în care sînteţi doar actor?

Cel mai mult îmi place regia. Dramaturgia vine pe locul doi. De fapt, cele două se leagă. Nimeni nu m-ar fi băgat în seama dacă nu scriam. Dacă nu exista locul atît de hulit în rîndul criticilor – Godot Café-Teatru –, eu nu aş fi apucat-o pe drumul ăsta. Sînt un om care analizează specificul locului. La Godot treaba stă într-un fel, la Teatrul Mic spectatorii sînt diferiţi, la Metropolis vin alţi oameni, şi aşa mai departe.

Pe partea de actorie e un pic diferit. Pentru mine, actoria înseamnă conştientizarea că faci parte dintr-un mecanism pe care trebuie să-l parcurgi de la A la B. Restul nu mai e treaba ta, ci ţine de viziunea regizorală pe care, dacă ai acceptat să participi la repetiţii, trebuie să o respecţi cu sfinţenie. Asta nu înseamnă că nu poţi să negociezi. Negocierea cu certuri – pentru actor, dramaturg, scenograf, regizor – face parte din construcţia sănătoasă a oricărui spectacol.

În ce priveşte trecerea de la regie la actorie, eu nu o văd ca pe o trecere. Dacă sînt regizor, stau în faţa actorilor, încerc să le asigur confortul în demenţa propusă. Dacă sînt actor, am pretenţia ca în faţa mea să fie un regizor care să aibă grijă de mine.

Cum a fost întîlnirea cu Andrei Şerban?

Am întîlnit un om care ştie ce vrea atunci cînd îşi doreşte să realizeze un spectacol şi de la care am încercat şi încerc să fur cît mai multe. Andrei e o personalitate pe care orice iubitor de teatru ar trebui să o întîlnească.

Ce aţi furat de la el?

Capacitatea lui de a se adapta. Dorinţa lui de a transforma un simplu text în­tr un mare eveniment. Probabil că, în timp, voi ajunge să controlez şi uşurinţa cu care îi „vrăjeşte“ pe actori, perseverenţa artistică de care a dat dovadă de fiecare dată atunci cînd l-am întîlnit. Dar asta într-un viitor foarte îndepărtat.

De ce credeţi că lumea teatrală românească (mai nou, şi cea a operei) e vehement divizată cînd vine vorba de Andrei Şerban?

Nu îmi bat capul. Lumea e un blat de pizza, oamenii sînt ingredientele. E normal să existe un conflict de interese atunci cînd lîngă mozarella şi pepperoni apare o bucată de ananas. Depinde de cît de exotic îţi doreşti să fii!

Teatru de stat sau particular?

Eu mă gîndesc la omul care dă bani să vadă un spectacol. Crezi că se gîndeşte dacă piesa e de stat sau de teatru independent? Părerea mea e că nu îi pasă de asta. Banii pe care îi dă pe bilet sînt cam aceiaşi şi într-o parte, şi în cealaltă.

Important e că spectatorul vrea ceva. Ce? Nu ştim pînă în momentul în care se termină spectacolul şi aplaudă. Şi, da, poate să îşi folosească mîinile într-un conformism împrumutat de la alţii şi „să facă frumos“ pînă la ieşirea din teatru, dar, dacă nu i-a plăcut, e clar că nu o să mai vină şi nici nu o să recomande altuia să o facă. Treaba mea e să-l ţin cu simţurile capacitate la maximum. Dacă am şi mijloacele să o fac – adică bani de la stat – e bine, dacă fac eu de nebun treaba asta e la fel de bine.

Scenă mare, actori mulţi, decoruri generoase sau recuzită minimalistă şi actori jucînd la un metru de public?

Depinde de proiect. Cel mai important e proiectul. El îţi dictează minimalismul sau grandoarea. Mie îmi plac ambele.

Ce v-ar bucura mai mult: să regizaţi la Londra sau ca textul dvs. să se joace pe Broadway?

Mi-ar plăcea să regizez. Cît mai mult. Şi în cele mai variate contexte.

Ce veţi face peste zece ani şi unde?

Habar n-am. Asta e terifiant şi antrenant în acelaşi timp.

a consemnat Mihai BREZEANU

Foto: Alex Gâlmeanu

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.