„Forța sezonului constă în faptul că am construit punți între oameni“ – interviu cu Jean-Jacques GARNIER

Publicat în Dilema Veche nr. 791 din 18-24 aprilie 2019
„Forța sezonului constă în faptul că am construit punți între oameni“ – interviu cu Jean Jacques GARNIER jpeg

După ce, vreme de o jumătate de an, cultura română a fost invitată în Franța, sezonul cultural încrucișat îi aduce acum pe creatorii francezi în România. Comisarul francez al sezonului, Jean-Jacques Garnier, spune că acoperirea mediatică a evenimentelor culturale a depășit orice așteptări. Marele pariu al acestui program a fost să atingă un public cît mai larg și să ofere o prezență susținută și în afara capitalelor. Și exact asta s-a întîmplat… 

Am reușit să trezim interesul mass media și, astfel, al publicului, în toate domeniile: concerte, expoziții, spectacole de teatru, întîlniri literare… La toate evenimentele a fost arhiplin. Chiar și la cele de anvergură mai mică sau mai puțin prestigioase. Recent am fost la o întîlnire literară la Paris: a fost atît de multă lume încît unii spectatori au trebuit să stea în picioare, căci nu mai erau locuri. Am reușit, totodată, să aducem publicul pe care îl vizam: între 15 și 35 de ani. Un exemplu grăitor ar fi concertul cu DJ Bog la ambasada României de la Paris. Concertul a fost urmărit online de peste 650.000 de oameni – e o cifră de audiență foarte bună. E, cred, unul dintre cele mai reușite sezoane încrucișate, dintr-o istorie de treizeci de ani. Însă roadele se vor putea culege peste cîțiva ani, căci eficciența acestui efort al diplomației culturale din ambele țări se va măsura în timp, cînd vom vedea în ce măsură vor rezista și se vor intensifica parteneriatele pe care le-am încurajat acum. Sperăm să dăm un nou elan cooperării culturale între cele două țări și să promovăm o apropiere între Franța și România, mai ales în ceea ce privește proiectele culturale. Pentru că ăsta e sensul acestui demers: să găsim interesele comune ale acestor două țări atît de apropiate și în același timp atît de îndepărtate.

Cum ați pus la punct această cooperare – mai întîi în Franța, apoi în România?

Am lucrat împreună cu Andrei Țărnea, comisarul sezonului din partea României. Rolul nostru a fost să dăm un suflet acestui sezon, să aflăm în ce direcții vrem să mergem împreună. Și exact asta am și făcut. Am încercat să identificăm cîteva teme comune, apoi locuri în care vrem să fim prezenți. Ne-am întîlnit cu operatorii culturali. Unii au venit din proprie inițiativă spre noi. Pe alții i-am găsit noi. Și, din vorbă-n vorbă, am creionat liniile mari ale acestui sezon. În orice caz, nu am vrut să discutăm de pe pozițiile de directori artistici. Noi nu organizăm nimic. Noi doar mijlocim niște întîlniri și coordonăm echipele. Sigur că ne-am ocupat de comunicare, dar fiecare operator cultural și-a stabilit singur programul. I am ajutat doar dacă ne-au cerut ajutorul. Atunci cînd un operator francez căuta un partener român într-un anume domeniu, de pildă. Practic, am sprijinit crearea unor binomuri de creație franco-române. Lucrăm de mai bine de doi ani împreună și alături de echipele noastre sîntem în legătură continuă: vorbim zilnic la telefon, punem la punct toate detaliile, e o muncă de organizare uneori dificilă. Dar alegerile sînt făcute, pînă la urmă, de asociațiile culturale și de instituțiile care s-au implicat în acest sezon. Pînă acum, sezonul a arătat că între Franța și România e un evantai foarte larg de evenimente și acțiuni culturale comune, în domenii extrem de variate.

Ați avut surprize sau revelații urmărind aceste evenimente culturale?

Pot să vă spun că am descoperit ceva nou în fiecare zi. Înainte să lucrez la acest sezon, nu știam mare lucru despre România, nu cunoșteam marile personalități ale scenei culturale de aici. Și iată-mă acum, descoperind atîția artiști, muzicieni și autori… Am avut surprize foarte plăcute, momente pe care le anticipasem, căci pregăteam de atîta vreme aceste întîlniri. În același timp, sezonul franco-român a adus în atenția publicului o seamă de creatori români care și-au făcut studiile în Franța, care au rămas aici și care contribuie la viața culturală franceză și care, pentru prima dată, și-au reprezentat public țara de origine. Am văzut, de asemenea, tineri artiști care nu au evoluat niciodată în afara României și care, acum, au putut colabora cu artiști francezi care au preocupări similare. Ca să nu mai vorbim de faptul că sezonul permite colaborări în domenii poate mai nișate, care au nevoie de o promovare specială. De pildă, la festivalul Quais du Polar de la Lyon, dedicat genului policier, sînt invitați o seamă de autori români care s-au specializat în acest gen literar – de-abia aștept să-i cunosc. Și tot la Lyon, un micro-festival Zahăr x România, cu muzică de club: mă bucur de concertul Karpov Not Kasparov și de celelalte întîlniri cu DJ-ii români.

„Dincolo de clișee“ – acesta e sloganul pe care l-ați ales pentru a promova sezonul cultural încrucișat. Cum ați ajuns la acest titlu provocator?

Tocmai ideea de a provoca e cheia. Am construit un program care nu are cum să lase publicul indiferent și am vrut ca și sloganul să spună asta, răspicat. Indiferența e tot ce poate fi mai rău într-o relație. Ideea a fost deci să provocăm o reacție și să atragem privirile trecătorilor. Cînd mergi pe culoarele metroului sau cînd te plimbi pe străzi și zărești un afiș banal, nici măcar nu întorci privirea. Noi am vrut un afiș care să apostrofeze, să capteze atenția. Cele două afișe pe care le-am creat – unul e cu cuplul Dracula și Edith Piaf, celălalt cu Maria Tănase și Napoleon – nu te lasă indiferent. Dincolo de vizual, și sloganul a fost primit cu simpatie. Pot să vă spun că, în multe articole de presă, sloganul a fost preluat ca atare. Chiar și în emisiunile radiofonice a fost preluat, fie ca o provocare la interogație, fie ca un îndemn la (re)cunoaștere reciprocă. Chiar și în discursurile oficialilor politici, rostite la vernisaje sau în deschiderea unor evenimente comune, a fost reluat acest mesaj. Dar să știți că lozinca asta e cu dublu tăiș. De pildă, am fost șocat să descopăr care sînt clișeele despre Franța ale tinerilor din România…

Tocmai! Începînd cu luna aprilie, e rîndul Franței să se prezinte în România. Care credeți că sînt clișeele românilor despre francezi? Și cum puteți schimba această percepție?

Nu am de ce să ascund asta: cel puțin pentru unii tineri de aici, Franța are o imagine învechită, prăfuită, ca și cum ar fi un muzeu tradițional, închistat, imobil… Or, Franța e, de fapt, o țară modernă, bine conectată la restul lumii, foarte la zi în ceea ce privește noile tehnologii etc. Avem creatori de aplicații electronice, producători de jocuri video, ne mișcăm odată cu Internetul. Iar francezii nu sînt, cu toții, aroganți și neprimitori, cum ar lăsa să creadă clișeele, ci, în general, deschiși, dornici să dialogheze cu ceilalți. Vrem să contrazicem și prejudecata – destul de răspîndită printre tinerii români – că franceza nu e o limbă de viitor. Cînd vedem cîte companii franceze sînt în România și ce posibilități oferă în carieră etc., e evident de ce încercăm să corectăm această percepție falsă.

Care sînt cele mai importante momente ale prezenței franceze în România, în cadrul sezonului?

Vom avea, din 9 aprilie, nouă expoziții importante, deschise la Muzeul Național al Literaturii Române, la Muzeul Național de Istorie, la Muzeul Național de Artă Con-tem-porană. Apoi, avem o prezență susținută în cadrul festivalului -Spotlight. O programare inedită, chiar și pentru acest festival deja consacrat: vor fi zece instalații franceze, cu Jean-François Zurawik la direcția artistică a festivalului. O prezență puternică a Franței va fi și în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, în cadrul căruia am programat peste 40 de spectacole de teatru, arte performative stradale, circ, dans, muzică rock și clasică. Apoi, la festivalurile de la Timișoara, de la Iași… Dar sîntem prezenți și în orașe mai mici, la Suceava, la Baia Mare, la Oradea, la Alba Iulia, la Brașov, Galați, Tulcea. Forța sezonului constă în faptul că am construit punți între oameni.

De cînd s-a adoptat decizia de a face acest sezon Franța-România, s-au schimbat cel puțin cinci miniștri ai Culturii și doi miniștri de Externe. Cum ați putut lucra în acest context politic și administrativ atît de instabil?

Bine, și la noi, în Franța, s-a schimbat președintele în acest interval de timp. Cîtă vreme există voința comună de a realiza acest sezon împreună, orice slujitor al statului, fie că e de partea română, fie că e de partea franceză, are datoria să continue. Au existat momente dificile în ambele echipe. Dar lucrurile trebuie înțelese în ansamblu. Chiar dacă miniștrii se mai schimbă, echipele însărcinate cu misiunea asta rămîn. În Franța, intenția de a realiza acest sezon cultural încrucișat a fost anunțată de președintele François Hollande. Care însă a fost înlocuit, după alegeri, de Emmanuel Macron. Care a reiterat programul atunci cînd a vizitat România, în august 2017. Schimbările la nivel politic înalt sînt mai degrabă epifenomene. Important e ca marile proiecte comune să continue.

a consemnat Matei MARTIN

1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.