„Forța sezonului constă în faptul că am construit punți între oameni“ – interviu cu Jean-Jacques GARNIER

După ce, vreme de o jumătate de an, cultura română a fost invitată în Franța, sezonul cultural încrucișat îi aduce acum pe creatorii francezi în România. Comisarul francez al sezonului, Jean-Jacques Garnier, spune că acoperirea mediatică a evenimentelor culturale a depășit orice așteptări. Marele pariu al acestui program a fost să atingă un public cît mai larg și să ofere o prezență susținută și în afara capitalelor. Și exact asta s-a întîmplat… 

Am reușit să trezim interesul mass media și, astfel, al publicului, în toate domeniile: concerte, expoziții, spectacole de teatru, întîlniri literare… La toate evenimentele a fost arhiplin. Chiar și la cele de anvergură mai mică sau mai puțin prestigioase. Recent am fost la o întîlnire literară la Paris: a fost atît de multă lume încît unii spectatori au trebuit să stea în picioare, căci nu mai erau locuri. Am reușit, totodată, să aducem publicul pe care îl vizam: între 15 și 35 de ani. Un exemplu grăitor ar fi concertul cu DJ Bog la ambasada României de la Paris. Concertul a fost urmărit online de peste 650.000 de oameni – e o cifră de audiență foarte bună. E, cred, unul dintre cele mai reușite sezoane încrucișate, dintr-o istorie de treizeci de ani. Însă roadele se vor putea culege peste cîțiva ani, căci eficciența acestui efort al diplomației culturale din ambele țări se va măsura în timp, cînd vom vedea în ce măsură vor rezista și se vor intensifica parteneriatele pe care le-am încurajat acum. Sperăm să dăm un nou elan cooperării culturale între cele două țări și să promovăm o apropiere între Franța și România, mai ales în ceea ce privește proiectele culturale. Pentru că ăsta e sensul acestui demers: să găsim interesele comune ale acestor două țări atît de apropiate și în același timp atît de îndepărtate.

Cum ați pus la punct această cooperare – mai întîi în Franța, apoi în România?

Am lucrat împreună cu Andrei Țărnea, comisarul sezonului din partea României. Rolul nostru a fost să dăm un suflet acestui sezon, să aflăm în ce direcții vrem să mergem împreună. Și exact asta am și făcut. Am încercat să identificăm cîteva teme comune, apoi locuri în care vrem să fim prezenți. Ne-am întîlnit cu operatorii culturali. Unii au venit din proprie inițiativă spre noi. Pe alții i-am găsit noi. Și, din vorbă-n vorbă, am creionat liniile mari ale acestui sezon. În orice caz, nu am vrut să discutăm de pe pozițiile de directori artistici. Noi nu organizăm nimic. Noi doar mijlocim niște întîlniri și coordonăm echipele. Sigur că ne-am ocupat de comunicare, dar fiecare operator cultural și-a stabilit singur programul. I am ajutat doar dacă ne-au cerut ajutorul. Atunci cînd un operator francez căuta un partener român într-un anume domeniu, de pildă. Practic, am sprijinit crearea unor binomuri de creație franco-române. Lucrăm de mai bine de doi ani împreună și alături de echipele noastre sîntem în legătură continuă: vorbim zilnic la telefon, punem la punct toate detaliile, e o muncă de organizare uneori dificilă. Dar alegerile sînt făcute, pînă la urmă, de asociațiile culturale și de instituțiile care s-au implicat în acest sezon. Pînă acum, sezonul a arătat că între Franța și România e un evantai foarte larg de evenimente și acțiuni culturale comune, în domenii extrem de variate.

Ați avut surprize sau revelații urmărind aceste evenimente culturale?

Pot să vă spun că am descoperit ceva nou în fiecare zi. Înainte să lucrez la acest sezon, nu știam mare lucru despre România, nu cunoșteam marile personalități ale scenei culturale de aici. Și iată-mă acum, descoperind atîția artiști, muzicieni și autori… Am avut surprize foarte plăcute, momente pe care le anticipasem, căci pregăteam de atîta vreme aceste întîlniri. În același timp, sezonul franco-român a adus în atenția publicului o seamă de creatori români care și-au făcut studiile în Franța, care au rămas aici și care contribuie la viața culturală franceză și care, pentru prima dată, și-au reprezentat public țara de origine. Am văzut, de asemenea, tineri artiști care nu au evoluat niciodată în afara României și care, acum, au putut colabora cu artiști francezi care au preocupări similare. Ca să nu mai vorbim de faptul că sezonul permite colaborări în domenii poate mai nișate, care au nevoie de o promovare specială. De pildă, la festivalul Quais du Polar de la Lyon, dedicat genului policier, sînt invitați o seamă de autori români care s-au specializat în acest gen literar – de-abia aștept să-i cunosc. Și tot la Lyon, un micro-festival Zahăr x România, cu muzică de club: mă bucur de concertul Karpov Not Kasparov și de celelalte întîlniri cu DJ-ii români.

„Dincolo de clișee“ – acesta e sloganul pe care l-ați ales pentru a promova sezonul cultural încrucișat. Cum ați ajuns la acest titlu provocator?

Tocmai ideea de a provoca e cheia. Am construit un program care nu are cum să lase publicul indiferent și am vrut ca și sloganul să spună asta, răspicat. Indiferența e tot ce poate fi mai rău într-o relație. Ideea a fost deci să provocăm o reacție și să atragem privirile trecătorilor. Cînd mergi pe culoarele metroului sau cînd te plimbi pe străzi și zărești un afiș banal, nici măcar nu întorci privirea. Noi am vrut un afiș care să apostrofeze, să capteze atenția. Cele două afișe pe care le-am creat – unul e cu cuplul Dracula și Edith Piaf, celălalt cu Maria Tănase și Napoleon – nu te lasă indiferent. Dincolo de vizual, și sloganul a fost primit cu simpatie. Pot să vă spun că, în multe articole de presă, sloganul a fost preluat ca atare. Chiar și în emisiunile radiofonice a fost preluat, fie ca o provocare la interogație, fie ca un îndemn la (re)cunoaștere reciprocă. Chiar și în discursurile oficialilor politici, rostite la vernisaje sau în deschiderea unor evenimente comune, a fost reluat acest mesaj. Dar să știți că lozinca asta e cu dublu tăiș. De pildă, am fost șocat să descopăr care sînt clișeele despre Franța ale tinerilor din România…

Tocmai! Începînd cu luna aprilie, e rîndul Franței să se prezinte în România. Care credeți că sînt clișeele românilor despre francezi? Și cum puteți schimba această percepție?

Nu am de ce să ascund asta: cel puțin pentru unii tineri de aici, Franța are o imagine învechită, prăfuită, ca și cum ar fi un muzeu tradițional, închistat, imobil… Or, Franța e, de fapt, o țară modernă, bine conectată la restul lumii, foarte la zi în ceea ce privește noile tehnologii etc. Avem creatori de aplicații electronice, producători de jocuri video, ne mișcăm odată cu Internetul. Iar francezii nu sînt, cu toții, aroganți și neprimitori, cum ar lăsa să creadă clișeele, ci, în general, deschiși, dornici să dialogheze cu ceilalți. Vrem să contrazicem și prejudecata – destul de răspîndită printre tinerii români – că franceza nu e o limbă de viitor. Cînd vedem cîte companii franceze sînt în România și ce posibilități oferă în carieră etc., e evident de ce încercăm să corectăm această percepție falsă.

Care sînt cele mai importante momente ale prezenței franceze în România, în cadrul sezonului?

Vom avea, din 9 aprilie, nouă expoziții importante, deschise la Muzeul Național al Literaturii Române, la Muzeul Național de Istorie, la Muzeul Național de Artă Con-tem-porană. Apoi, avem o prezență susținută în cadrul festivalului -Spotlight. O programare inedită, chiar și pentru acest festival deja consacrat: vor fi zece instalații franceze, cu Jean-François Zurawik la direcția artistică a festivalului. O prezență puternică a Franței va fi și în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, în cadrul căruia am programat peste 40 de spectacole de teatru, arte performative stradale, circ, dans, muzică rock și clasică. Apoi, la festivalurile de la Timișoara, de la Iași… Dar sîntem prezenți și în orașe mai mici, la Suceava, la Baia Mare, la Oradea, la Alba Iulia, la Brașov, Galați, Tulcea. Forța sezonului constă în faptul că am construit punți între oameni.

De cînd s-a adoptat decizia de a face acest sezon Franța-România, s-au schimbat cel puțin cinci miniștri ai Culturii și doi miniștri de Externe. Cum ați putut lucra în acest context politic și administrativ atît de instabil?

Bine, și la noi, în Franța, s-a schimbat președintele în acest interval de timp. Cîtă vreme există voința comună de a realiza acest sezon împreună, orice slujitor al statului, fie că e de partea română, fie că e de partea franceză, are datoria să continue. Au existat momente dificile în ambele echipe. Dar lucrurile trebuie înțelese în ansamblu. Chiar dacă miniștrii se mai schimbă, echipele însărcinate cu misiunea asta rămîn. În Franța, intenția de a realiza acest sezon cultural încrucișat a fost anunțată de președintele François Hollande. Care însă a fost înlocuit, după alegeri, de Emmanuel Macron. Care a reiterat programul atunci cînd a vizitat România, în august 2017. Schimbările la nivel politic înalt sînt mai degrabă epifenomene. Important e ca marile proiecte comune să continue.

a consemnat Matei MARTIN