Un jaf cam demodat

Publicat în Dilema Veche nr. 707 din 7-13 septembrie 2017
Un jaf cam demodat jpeg

●  Vier gegen die Bank / Patru contra unei bănci (Germania, 2016) de Wolfgang Petersen. 

Patru contra unei bănci este remake-ul filmului pe care acelaşi Wolfgang Petersen (cunoscut mai degrabă pentru oscarizatul Submarinul, 1981, sau blockbuster-e precum Troia, 2004) îl făcuse pentru televiziune în anii ’70. Povestea, cu un scenariu de Tripper Clancy, bazat pe cartea The Nixon Recession Caper de Ralph Maloney, este cea a unui jaf care are loc după modelul unui heist movie comic american, dar cu personaje şi cu un ritm al acţiunii care reduc proporţiile supradimensionate pe care le au filme precum Ocean’s Eleven (2001) de Steven Soderbergh. Cei patru sînt cît se poate de obişnuiţi (nici minţi geniale, nici rataţi care dau din greşeală peste norocul vieţii lor). Chris (Til Schweiger) e un sportiv pe jumătate dur, pe jumătate comic, cu o arcadă spartă, care vrea să îşi deschidă o sală de sport, Max (Matthias Schweighöfer) e un băiat de bani gata care vrea să îşi cîştige independenţa faţă de familia sa mult prea bogată, Tobias (Michael Herbig) e un angajat geeky al băncii, cu tunsoare tradiţionalistă, ochelari, vestă şi cravată, care are o problemă cu nuditatea, lucru care îl face timid în relaţiile sale sociale, şi nici măcar Peter (Jan Josef Liefers), care e actor, nu aduce mai mult glamour echipei. Cei patru au în comun faptul că au fost traşi pe sfoară de directorul băncii, care le goleşte conturile la trei dintre ei (cu economiile lor modeste, nu conturi de miliardari) şi îl face vinovat pe al patrulea, Tobias, pentru a l da afară.

E de ajuns o comparaţie cu filmele cu jafuri, dintre care The Big Short din 2015 al lui Adam McKay e una dintre cele mai interesante propuneri, dar şi cu filme de acţiune care încearcă să nu supraliciteze folosirea de tehnologie, precum Jason Bourne (2016) al lui Paul Greengrass, pentru a-ţi sări în ochi că în Patru contra unei bănci ea lipseşte în cea mai mare parte. Deşi există smartphone-uri, ele sînt folosite ca telefoane şi deşi Tobias e un geek care lucrează la un computer, felul în care plănuiesc jaful exclude lucruri pe care le-ar fi putut face folosind informaţii din propria bază de date a băncii. Faptul se datorează caracteristicii filmului, aceea că respectă în linii mari atmosfera anilor ’70 în care era plasat filmul original, pe care îl recreează, dar chiar şi aşa, noul film dă impresia că undeva în schema sa lipseşte un hacker sau aparatura de supraveghere ultraperformantă. Această atmosferă a anilor ’70 ia cel mai bine contur prin prezenţa unei femei fatale detectiv (Antje Traue) care li se opune celor patru prin faptul că nu mai urmează modelul realist după care sînt construiţi ei – e detectivul mult prea inteligent pentru un jaf ca al lor, iar prezenţa ei acolo nu poate decît să creeze o notă comică printr-un raport de forţe inegal. Într-una din scene, după ce echipa comite jaful şi se reuneşte să bea ceva la barul lor obişnuit (deloc preocupaţi că umblă împreună), telefoanele lor încep să sune, rînd pe rînd, iar la telefon e acelaşi detectiv care îi invită la secţie pentru a li se pune cîteva întrebări.

Nivelul pe care îl atinge comicul, ca şi suspansul creat de jaful propriu-zis, nu e foarte ridicat, menţinînd mai mult o atmosferă amuzantă, nici atît de antrenantă cît să îşi ţină spectatorii cu sufletul la gură, nici atît de comică încît să ajungă o comedie care provoacă hohote de rîs. Multe dintre scene sînt clasice, de pildă cea în care, după ce jefuiesc banca, atacatorii dau foc dubiţei de care se folosiseră, pentru a-şi aminti apoi că genţile cu banii se aflau în interiorul ei. Punctul culminant al creării comicului coincide cu punctul culminant al jafului. Vrînd să îl ferească pe Tobias de acuzaţiile pe care i s-ar fi putut aduce (şi totodată să evite să îl implice în acţiunea jafului pentru care îl consideră nefolositor), colegii săi de echipă îi propun să îşi găsească un alibi infailibil în timp ce ei săvîrșesc jaful şi totodată să scape de problema sa privind nuditatea. Tobias acceptă cu o destul de bizară uşurinţă propunerea şi se înfăţişează pe un stadion plin de oameni care îl aşteaptă pe Papă, unde iese din mulţime dezbrăcat pentru un maraton în faţa a zeci de camere de luat vederi şi fotografi. Însă tuşele pe care le adaugă Petersen nu sînt neapărat şi de fineţe – Tobias e destul de dezinhibat pentru cineva care a trăit urmărit de groaza de a nu se dezbrăca, ceilalţi spectatori din public sînt prea puţin conturaţi în oripilarea lor, iar Papa rămîne undeva în depărtare fără ca reacţia sa să devină vizibilă. În rest, filmul acesta de public conţine, fără a suprasatura, toată paleta obişnuită de gaguri: personaje aruncate pe fereastră, uşi sparte, răpiri şi ameninţări cu tortura, furculiţe înfipte în mînă şi folosirea pe post de armă falsă a unei tablete de ciocolată. 

Ancuța Proca este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.