Toate focurile

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
Toate focurile jpeg

ÔŚĆ O que arde (Spania-Fran╚Ťa-Luxemburg, 2019), de Oliver Laxe.

Pu╚Ťine filme m-au surprins mai mult, ├«n ultima vreme, dec├«t O que arde al lui Oliver Laxe, prezentat la Cannes anul trecut. Poate pentru c─â nu ╚Ötim cum s─â ne ag─â╚Ť─âm de povestea protagonistului s─âu, un b─ârbat cu alur─â de fost rocker, cu fa╚Ťa m├«ncat─â de ani ╚Öi de alte lucruri pe care doar le intuim, care se ├«ntoarce ├«n c─âtunul natal la mama lui, ├«n Galicia spaniol─â. Sau poate pentru c─â nu ╚Ötim, p├«n─â la jum─âtatea filmului, despre ce e vorba ├«n fond, sau dac─â chiar e vorba despre ceva. ├Än fine, poate pentru c─â ne-am dezobi╚Önuit cu filmele noi care impun o privire, care inventeaz─â un fel de a ├«mbr─â╚Ťi╚Öa lumea f─âr─â a-i terfeli micile epifanii pasagere, durerile nespuse, firele tainice care prind s─â se ╚Ťeas─â prin subteranele ei, atunci c├«nd s├«ntem ocupa╚Ťi s─â ne uit─âm ├«n alt─â parte.

Evenimentele grele par s─â lipseasc─â din filmul lui Laxe. Vedem ├«n schimb un om concentrat pe sarcinile lui zilnice: s─â pr─âjeasc─â p├«ine pe plita ├«ncins─â, s─â duc─â vacile la p─âscut pe drumuri noroioase, s─â stea la taclale cu mama lui (Benedicta S├ínchez, grozav─â). Vedem cum peisajul se schimb─â ├«ntre dou─â cadre: c├«nd Amador revine ├«n sat, afar─â plou─â, iar o vreme lucrurile se desf─â╚Öoar─â ├«ntr-o singur─âtate p├«cloas─â. Mai t├«rziu, c├«nd vaca lui Amador se r─âne╚Öte ├«ntr-o balt─â de noroi, apoi e urcat─â ├«ntr-o remorc─â ╚Öi transportat─â ├«n sat pentru tratament, camera surprinde au passage ╚Öi apusul dulceag, umpl├«nd toat─â valea ╚Öi r─âsfir├«ndu-se printre crengile copacilor, ├«n timp ce ÔÇ×SuzanneÔÇŁ al lui Leonard Cohen, auzit pe fundal, arunc─â filmul ├«n zona unui posibil romance incipient. Dar e o pist─â fals─â. Laxe pare con╚Ötient c─â astfel de lucruri nu se ├«nt├«mpl─â dec├«t ÔÇ×├«n filmeÔÇŁ, ╚Öi c─â tocmai acest ÔÇ×ca-n filmeÔÇŁ trebuie cu orice pre╚Ť evitat. Exist─â ├«ns─â ceva adev─âr ├«n acel cadru: ╚Öi-anume insisten╚Ťa de a nu-l termina niciodat─â la momentul potrivit, prefer├«nd s─â ├«l prelunge╚Öti c├«t se poate.

Interesul regizoral graviteaz─â mai cur├«nd ├«n jurul unei aten╚Ťii bressoniene fa╚Ť─â de gestul uman, ├«nscris ├«n mijlocul unei geografii fabuloase. Dac─â filmul reu╚Öe╚Öte s─â-╚Öi dezv─âluie calm cadrele unul c├«te unul, transform├«ndu-le pe toate ├«n imagini marcante, asta se datoreaz─â nu doar zg├«rceniei cu care pune c─âr─âmizi la edificiul pove╚Ötii, nu doar golurilor ╚Öi ├«nt├«rzierilor pe care le tot adun─â ÔÇô ci ╚Öi faptului c─â a dibuit o ureche fin─â cu care s─â se plieze pe zgomotele, ritmurile, t─âcerile teritoriului. Dac─â exist─â o inim─â care zv├«cne╚Öte ├«n acest film, atunci ea e de g─âsit ├«n aceste spa╚Ťii vaste, vizibile p├«n─â ├«n v─âzduh, c─ârora li se d─â timp s─â existe.

C─âci oamenii s├«nt prezen╚Ťe rare ├«n filmul lui Laxe, iar vorbele lor, ├«nc─â ╚Öi mai ╚Öi. Laxe pare s─â ╚Ötie c─â ├«ntre ospitalitate ╚Öi ostilitate grani╚Ťa e volatil─â, iar uneori via╚Ťa decide ├«n locul nostru. Care e faza cu acest Amador (Amador Arias), lup singuratic tipic, sfios cu contactul uman ╚Öi reticent s─â dea din el? Cunoa╚Öte╚Ťi genul ÔÇô ╚Öi e limpede c─â nu ├«n asta const─â originalitatea lui Laxe. (De la Carlos Reygadas la Bruno Dumont, cinema-ul contemporan n-a dus lips─â de b─ârba╚Ťi trecu╚Ťi de-o v├«rst─â, care se topesc ├«n mu╚Ťenia unor regiuni rurale uitate de Dumnezeu.) Dar meritul filmului e s─â-i respecte acestui individ aura impenetrabil─â de mister, ├«nchiderea ├«n sine, povara incomunicabil─â a trecutului ÔÇô spune╚Ťi-i cum vre╚Ťi ÔÇô, ╚Öi s─â i le restituie pe toate integral, p├«n─â la cap─ât. Amador a fost condamnat pentru piromanie. C├«nd un incendiu devastator se porne╚Öte pe finalul filmului, e imposibil de ╚Ötiut dac─â omul are vreun amestec sau nu. Diferen╚Ťa fa╚Ť─â de un Reygadas sau un Dumont e c─â, aici, Cel de Sus nu se vede invocat o dat─â la dou─â cadre, sau ar─âtat cu degetul pentru orice chestie la care n-avem r─âspuns. Dimpotriv─â, for╚Ťa magnetizant─â care mi╚Öc─â filmul lui Laxe e c├«t se poate de teluric─â.

Marea g─âselni╚Ť─â a filmului e acest amestec de metafizic ╚Öi concret (sau de fic╚Ťiune ╚Öi documentar), elaborat at├«t de abil ├«nc├«t, de la un punct ├«ncolo, devine imposibil s─â mai diferen╚Ťiezi ingredientele. For╚Ť├«nd pu╚Ťin lucrurule, putem spune c─â, ├«n cele mai frapante momente ale filmului ÔÇô de pild─â, ├«n cazul acestui imens foc de p─âdure ÔÇô, nu e deloc clar c├«t din ceea ce vedem a fost pus ├«n scen─â ╚Öi c├«t a fost rodul ├«nt├«mpl─ârii, pe principiul ÔÇ×noroc c─â aveam o camer─â la ├«ndem├«n─âÔÇŁ. ├Änceputul filmului ne ar─âta un p├«lc de copaci noaptea, ├«n bezn─â ╚Öi lini╚Öte deplin─â, care ├«ncepe dintr-odat─â s─â fie culcat la p─âm├«nt. Ni╚Öte buldozere m─âturau totul ├«n calea lor, afum├«nd ╚Öi lumin├«nd bezmetic ├«n jur. Cadre impozante, nimic de spus, dar parc─â prea c─âutate, prea dornice s─â ne ia ochii. ╚śi c├«nd, imediat ├«n scena urm─âtoare, intra peste noi muzica simfonic─â, nu ne r─âm├«nea dec├«t s─â ne resemn─âm: o alt─â poveste ├á la Yorgos Lanthimos, gonflat─â cu neru╚Öinare p├«n─â ce se sparge sub greutatea propriei vacuit─â╚Ťi. Nici pe departe. Laxe a ├«nv─â╚Ťat meserie; a ├«nv─â╚Ťat, mai ales, c─â un film bun nu trebuie s─â-╚Öi piard─â niciodat─â ancora care-l ╚Ťine legat pe p─âm├«nt ╚Öi nu-l las─â s─â ne ia ├«n balon. ├Än rest, din str─âfundul p─âdurii ╚Öi p├«n─â ├«n cer, acolo unde zumz─âie un elicopter de salvare, Laxe pare s─â fi acoperit toate zonele, cu un me╚Öte╚Öug de invidiat. E al treilea lungmetraj al s─âu (precedentul, Mimosas, era ╚Öi el o propunere interesant─â). E, f─âr─â ├«ndoial─â, ╚Öi cel mai bun.

O que arde se poate vedea pe HBO Go.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.