Privirea unui cineast

Publicat în Dilema Veche nr. 844 din 11 - 17 iunie 2020
Privirea unui cineast jpeg

ÔŚĆ Printre m─âslini (Iran-Fran╚Ťa, 1994), de Abbas Kiarostami.

E diminea╚Ť─â, ├«n apropierea satului, acolo unde echipa de filmare ╚Öi-a instalat tab─âra. Lumea se treze╚Öte ├«ncet-├«ncet ╚Öi intr─â ├«n vrie, dar regizorul filmului decide s─â fac─â o scurt─â plimbare matinal─â pe paji╚Öte, al─âturi de actorul din rolul principal ÔÇô s─â se ├«ndep─ârteze, adic─â, de to╚Ťi acei oameni afera╚Ťi, s─â trag─â aer ├«n piept ╚Öi s─â priveasc─â. S├«nt pe la mijlocul filmului ╚Öi tocmai rev─âd una dintre scenele mele preferate din opera lui Abbas Kiarostami, cineastul care de╚Ťine secretul acestor mici epifanii ╚Ť├«╚Önite din rutina cea mai banal─â. De pild─â, aceast─â secven╚Ť─â decuplat─â de plot, care ÔÇô cu peisajul s─âu magnific, ├«ntins p├«n─â ├«n v─âzduh ÔÇô ar putea s─â treac─â drept elogiu adus naturii, dimine╚Ťii, vie╚Ťii bune etc. Nici pe departe, ├«ns─â, c─âci Kiarostami ├«╚Öi dezumfl─â efectele la fel de subtil precum ╚Öi le-a montat: e de ajuns s─â privim indiciile de trivialitate care ├«╚Öi fac apari╚Ťia ├«n interiorul acestor cadre somptuoase ÔÇô ╚Ötergarul care at├«rn─â la g├«tul actorului proasp─ât sculat din somn, discu╚Ťia care nu zice nimic, ace╚Öti doi oameni care, la fel ca spectatorul, nu prea ╚Ötiu ce s─â fac─â cu at├«ta frumuse╚Ťe ÔÇô pentru a ├«n╚Ťelege cum Kiarostami, ├«n cele mai bune momente, ne ofer─â deopotriv─â celebrarea u╚Öor naiv─â ╚Öi critica sa, miracolul vie╚Ťii ╚Öi deconstruc╚Ťia sa riguroas─â.

Atunci c├«nd Kiarostami nu ne pune ├«n fa╚Ťa unor personaje memorabile (b─âie╚Ťelul intrepid din Unde e casa prietenului? [1987] sau escrocul cinefil din Close-Up [1990]), acesta se ocup─â cu energiile invizibile care se formeaz─â ├«ntre ele. E cazul scenei descrise mai sus, clip─â trec─âtoare de m─âre╚Ťie ├«n urma c─âreia sim╚Ťim c─â ceva tainic a prins s─â se anime din subteran ╚Öi c─â, de╚Öi lucrurile arat─â la fel ÔÇô nici un efect pirotehnic ├«n cinema-ul lui Kiarostami ÔÇô, totul se cere privit cu al╚Ťi ochi. Printre m─âslini e un astfel de film care, ├«n ciuda subiectului s─âu afi╚Öat ÔÇô povestea de dragoste ├«nfiripat─â ├«ntre actorii unui film ÔÇô, merit─â explorat iar ╚Öi iar mai cur├«nd pentru materia sa inefabil─â (o umbr─â de nor, o turm─â care traverseaz─â un drum de ╚Ťar─â, ni╚Öte copii care alearg─â ├«n spatele unei camionete), care nu se poate epuiza.

Ini╚Ťiativa HBO Go de a-l include ├«n catalogul lor nu e doar surprinz─âtoare (toat─â lauda pentru c─â fac accesibil un astfel de film), ci ╚Öi u╚Öor ilogic─â. Motivul e simplu: Printre m─âslini este partea final─â a ÔÇ×trilogiei KokerÔÇŁ, a╚Öa cum au numit criticii calupul de filme kiarostamiene care descriu via╚Ťa aceluia╚Öi c─âtun iranian ╚Öi, pentru a-l putea gusta cum se cuvine, e necesar s─â fi v─âzut ╚Öi filmele care ├«l preced─â. ├Än Unde e casa prietenului?, Kiarostami urm─ârea un b─âie╚Ťel nevoit s─â-i returneze colegului s─âu caietul de lucru pe care i l-a luat din gre╚Öeal─â. Problem─â: colegul locuia ├«n alt sat, dincolo de-un deal ╚Öi printr-o p─âdurice, iar b─âiatul nostru nu dispunea dec├«t de numele de familie al acestuia pe post de indicator. C├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, ╚śi via╚Ťa merge mai departe (1992) povestea p─â╚Ťaniile unui regizor (fictiv) revenit ├«n regiune ├«n c─âutarea celor doi b─âie╚Ťi din filmul mai vechi, ├«n urma unui cutremur devastator (╚Öi c├«t se poate de real). Cu alte cuvinte, Kiarostami ajungea pe cont propriu ÔÇô nu e un cineast cinefil ÔÇô la ipoteza neorealist─â a filmului-ca-traseu-pres─ârat-cu-mici-incidente, apoi ne propunea un Germania, anul zero ├«n care decorul era iranian, molozul avea cauze naturale (nu militare), iar cinema-ul putea rena╚Öte a treia oar─â, tot dintre d─âr├«m─âturi. Ambele p─âr╚Ťi ale trilogiei, intui╚Ťi deja, erau ╚Öi s├«nt minunate.

Printre m─âslini ├«╚Öi propune s─â ├«ncheie tripticul apoteotic: coproduc╚Ťie cu Europa, filmul reune╚Öte fe╚Ťele familiare din trecut sub forma unui proiect ├«n care realitatea ╚Öi fabula╚Ťia se v─âd prinse ├«ntr-o ├«mbr─â╚Ťi╚Öare sufocant─â. I-a reu╚Öit pariul lui Kiarostami? Pe jum─âtate, c─âci filmul ├«╚Öi r─ât─âce╚Öte promisiunea unei noi imagini p─âtrunz─âtoare a lumii rurale iraniene ├«ntr-o descriere de tip ÔÇ×fi╚Ö─â sociologic─âÔÇŁ: regizorul, un nene ╚Öugub─â╚Ť ╚Öi burtos cu fa╚Ť─â de Mo╚Ö Cr─âciun (Mohamad Ali Keshavarz), prea le ╚Ötie pe toate, ├«n timp ce s─âtenii s├«nt chema╚Ťi s─â ├«ncarneze, cam rigid, c├«te o idee. Cadrele filmului ÔÇô lucru rar pentru Kiarostami ÔÇô se sfor╚Ťeaz─â s─â ├«n─âbu╚Öe fo╚Önetul paginilor scenariului. ├Än cuvintele l─âmuritoare ale criticului Jonathan Rosenbaum, filmul pare ÔÇ×mai calculat dec├«t orice altceva din opera lui Kiarostami, cu mari doze de charism─â fabricat─â ╚Öi bun─âvoin╚Ť─â folcloric─â (...) ce se ├«nvecineaz─â cu condescenden╚Ťa de clas─âÔÇŁ. Preocupat s─â dea seam─â de multe lucruri deodat─â (raporturi de putere ├«ntre personaje, bricolajul autoreflexiv al filmului-├«n-film), Kiarostami pare s─â ├«╚Öi piard─â inocen╚Ťa acelei priviri care racorda arta unui mare peisagist la umanismul unui regizor pentru care nu exist─â ÔÇ×subiecte mariÔÇŁ.

├Än schimb, o idee cinefil─â de bun-sim╚Ť ne spune c─â p├«n─â ╚Öi un film ceva mai pu╚Ťin izbutit semnat de Kiarostami, care ├«i poart─â viziunea str─âluminat─â, valoreaz─â c├«t zece filme ÔÇ×reu╚ÖiteÔÇŁ ale vreunui regizor ÔÇ×bran╚ÖatÔÇŁ de azi. ├Äntr-un fel, Kiarostami ├«nchide bucla cinema-ului modern printr-un traveling de-a lungul unor drumuri de ╚Ťar─â. Darul s─âu c─âtre spectator? O lume intact─â pe care s─â o putem privi altfel, fascina╚Ťi de ea ╚Öi totu╚Öi capabili s─â accept─âm c─â, oricum am lua-o, nu-i vom putea penetra niciodat─â secretul. Iat─â, de pild─â, cadrul final de neuitat al acestui film: vedem doi oameni care se-alearg─â pe c├«mp deschis, apoi ├«╚Öi ╚Öoptesc ceva. Nu-n╚Ťelegem mare lucru din toat─â aceast─â coregrafie (s├«ntem mult prea departe), dar ╚Ötim c─â ├«n gestul de a p─âstra distan╚Ťa se ascunde o privire nou─â ╚Öi just─â, cum cinema-ul nu mai ├«nt├«lnise de mult.

Printre m─âslini e disponibil pe HBO Go.  

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.