Portretul unui artist

Publicat în Dilema Veche nr. 699 din 13-19 iulie 2017
Portretul unui artist jpeg

● Powidoki / Imaginea de apoi / Afterimage (Polonia, 2016) de Andrzej Wajda. 

Ultimul film al regizorului polonez Andrzej Wajda (care a murit în luna octombrie a anului trecut, la vîrsta de 90 de ani) schiţează un portret al declinului, din ultimii ani de viaţă artistică, dar adunînd şi detalii din viaţa sa privată, al pictorului polonez Wladyslaw Strzeminski (Boguslaw Linda), reprezentant al mişcării constructiviste, profesor şi teoretician, unul dintre fondatorii Academiei de Arte Vizuale din Lódz, care avea să îi poarte numele din 1987.

Portretul lui Strzeminski, conturat după un scenariu scris de Wajda în colaborare cu Andrzej Mularczyk (cu care mai lucrase şi la filmul Katyn), începe să fie trasat din 1948, odată cu consolidarea regimului comunist în Polonia, cînd, în ciuda unui handicap dobîndit în Primul Război Mondial, care îl lăsase fără o mînă şi fără un picior, Strzeminski se afla într-o perioadă prolifică, înconjurat de studenţi, definit ca o figură influentă prin ideile sale teoretice, într-un spaţiu care, conform primelor momente din film, pline de discuţii cu studenţii săi, se definea ca unul de efervescenţă intelectuală. După impunerea ca normă a realismului socialist, la care acesta refuză să adere, lucrurile se schimbă: este exclus treptat din viaţa culturală (din Asociaţia Artiştilor Plastici, din Universitate şi ulterior din fiecare loc de muncă ce i-ar fi putut asigura traiul), i se interzice expunerea lucrărilor deja existente şi, în mod tacit, e pus în imposibilitatea de a mai picta, nemaiputînd să îşi procure materialele de lucru, ceea ce va duce la îmbolnăvirea sa de tuberculoză şi, ulterior, la moartea sa. Această excludere ne este anunţată simbolic, într-o scenă de început în care, în timp ce se pregăteşte să picteze, pînza albă, şi apoi întreaga cameră, sînt invadate de lumina roşie provenită de la o altă pînză, cea cu imaginea lui Stalin, montată pe blocul în care locuia pictorul, în dreptul ferestrei sale. La atacul simbolic asupra camerei sale, personajul lui Strzeminski îşi foloseşte cîrjele pe post – la fel de simbolic – de armă, străpungînd pînza, după care nu mai durează mult şi e arestat. Însă ceea ce urmează nu e, aşa cum s-a observat, o luptă a artistului cu regimul, foarte asemănătoare celei date de Wajda însuşi, care a reuşit să creeze artă subversivă în timpul regimului opresiv. O anumită distanţare de posibila suprapunere a biografiei lui Strzeminski cu cea a lui Wajda e asigurată de faptul că parcursurile lor, deşi desfăşurîndu-se în contexte asemănătoare, sînt totuşi diferite. Strzeminski adoptă un model de rezistenţă prin refuz: nu acceptă să picteze altceva decît ceea ce consideră el că ar trebui să fie arta perioadei pe care o trăieşte („voi lupta pentru modelul în artă cel mai potrivit cu fiecare perioadă, pentru că arta e un laborator de forme“, spune el). Wajda fusese cunoscut pentru transformările multiple ale artei sale. „Nu există un singur Andrzej Wajda“, spunea Gérard Depardieu. Regizorul debutase în 1955 cu O generaţie, un film cu un potenţial subversiv, care abia a trecut de cenzură, şi continuase să se opună ideilor regimului prin mişcarea Şcolii poloneze de film, care punea în discuţie noţiunile tradiţionale de eroism romantic în artă, şi prin filmele sale politice, precum Omul de marmură (1977).

Ca portret al artistului, filmul dedică puţin spaţiu explicitării contextului biografic şi artistic al lui Strzeminski, ceea ce face ca rezultatul final să fie mult mai clasic. Nu există trimiteri la alte perioade din formarea sa, iar biografia lui e lăsată în mare parte în afara cadrului – relaţia lui Strzeminski cu soţia sa, sculptoriţa Katarzyna Kobro, cu care colaborase, nu apare în film (singurul moment care o include e cel al înmormîntării sale). În ceea ce priveşte teoriile lui (articolele sale şi cele cinci cărţi din domeniul teoriei artei, dintre care cea mai cunoscută rămîne Teoria viziunii), ele sînt amintite prin cîteva dintre discursurile lui, deşi nu dezbaterea sau enunţarea lor într-un mod în care să le facă accesibile publicului pare să fie miza. Un rol important în conturarea vieţii sale private e asigurat de prezenţa sclipitoare a fiicei sale, Nika Strzeminska (Bronislawa Zamachowska) ce cîntăreşte destul ca personaj pentru a-l contrabalansa. Odată cu excluderea pictorului din viaţa publică, Nika Strzeminska, care poartă, sugestiv, un palton la fel de roşu ca imaginea de început a filmului şi care se confruntă cu moartea mamei sale, nu e mai puţin exclusă din viaţa tatălui ei şi se hotărăşte, de una singură, să locuiască la internat.

Titlul filmului, tradus la noi ca Imaginea de apoi, sugerează de fapt una dintre noţiunile discutate de Strzeminski, sub care se dorește a fi interpretat şi filmul lui Wajda. Este vorba despre acea persistenţă sau remanenţă a imaginii (aici, a unui portret), în care spectatorul continuă să mai vadă pentru scurt timp imaginea obiectului pe care l-a privit, chiar dacă obiectul nu mai e acolo. 

Ancuța Proca este critic de film.

news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.