O tînără adevărată

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
O tînără adevărată jpeg

ÔŚĆ Elt├ívozott nap / Fata (Ungaria, 1968), de M├írtha M├ęsz├íros.

├Än canonul cinematografiilor comuniste, numele M├írthei M├ęsz├íros e un loc comun, un brand. E u╚Öor de ├«n╚Ťeles de ce fie ╚Öi numai observ├«nd contrastul instaurat ├«ntre filmele ei, dedicate ├«n bun─â m─âsur─â ipostazelor feminine dintre cele mai diverse, ╚Öi societatea patriarhal─â ├«n care s├«nt obligate s─â evolueze. Dar dac─â aceast─â filmografie ├«╚Öi p─âstreaz─â intact suflul de noutate, asta e ╚Öi pentru c─â lumea descris─â de M├ęsz├íros ne devine pe zi ce trece tot mai str─âin─â. A╚Ö zice c─â marele atu al acestui cinema ╚Ťine de modul c├«t mai ╚Öters, c├«t mai inaparent ├«n care ├«nscrie aceste destine singulare ├«n experien╚Ťa mult mai larg─â a colectivit─â╚Ťii, a clasei muncitoare, a diverselor organiza╚Ťii ╚Öi institu╚Ťii ale statului comunist, de la uzine la plenare de partid. S├«nt apropieri logice pe care, ├«n epoca individualismului de sorginte capitalist─â, tindem s─â nu le mai oper─âm ÔÇô ╚Öi tocmai aici e de g─âsit for╚Ťa acestui cinema suspendat ├«ntre doi poli: dorin╚Ťa de a-╚Ťi asuma pe deplin via╚Ťa ╚Öi nevoia de a coabita cu to╚Ťi ceilal╚Ťi. C├«nd o femeie con╚Ťine ├«n ea ace╚Öti poli, lucrurile devin deodat─â mai pre╚Ťioase (pentru c─â mai rar ├«nt├«lnite ├«n cinema) ╚Öi mai intense (pentru c─â pe deasupra supuse unei priviri de b─ârbat, ├«mpotriva c─âreia trebuie s─â se emancipeze).

Fata este primul film al lui M├ęsz├íros: o poveste despre o t├«n─âr─â dintr-un azil de fete din Budapesta, care prime╚Öte ├«ntr-o bun─â zi ve╚Öti de la mama sa disp─ârut─â ╚Öi porne╚Öte ├«n c─âutarea ei, ├«ntr-un sat de departe. S├«nt multe lucruri de admirat la acest debut, dar nici unul mai uimitor dec├«t libertatea pe care nara╚Ťiunea pare s─â ╚Öi-o acorde cu de la sine putere, ori de c├«te ori simte c─â se apropie de un f─âga╚Ö prea conven╚Ťional. Simplu spus, Fata este un film de faux d├ęparts: toate pistele pe care ne ├«ndeamn─â s─â ne angaj─âm se dovedesc a fi iluzii sau fund─âturi. ├Än scenele de ├«nceput o vedem pe Erzsi (Kati Kov├ícs) la orfelinat: ├«n sala de mese, responsabila institu╚Ťiei ╚Ťine un discurs de mul╚Ťumire, ├«ntr-o limb─â de lemn profesoral─â. Am putea crede c─â ne afl─âm ├«n fa╚Ťa unui alt film comunist care descrie mersul unei organiza╚Ťii ÔÇô situa╚Ťiile de compromis, solidaritatea, competi╚Ťia, toate aceste idei mai mult sau mai pu╚Ťin pr─âfuite, pe care un P├íl G├íbor (aici, regizor asistent) ├«n Angi Vera sau un Krzysztof Zanussi ├«n Illuminacja le-au putut rafina la extrem, f─âr─â ├«ns─â a le elibera de ├«nc─ârc─âtura lor greoaie, ap─âsat ideologic─â. Nu e cazul Fetei, care ne pune ├«n fa╚Ťa unui astfel de eveniment doar pentru a se ├«ndep─ârta de el mai cu convingere.

Ce urmeaz─â este incursiunea tinerei Erzsi ├«n casa de la ╚Ťar─â a mamei. Mama este o femeie ├«ntre dou─â v├«rste de o frumuse╚Ťe irinapetrescian─â, ├«mbr─âcat─â toat─â, de la batic la fust─â, ├«n negru, ╚Öi care-╚Öi poart─â hainele s─âr─âc─âcioase cu o demnitate dostoievskian─â: pe scurt, o apari╚Ťie, ├«n sensul profund al cuv├«ntului. P├«n─â la final nu o vom ├«n╚Ťelege pe aceast─â femeie ÔÇô luptele ei, dramele ei ne vor r─âm├«ne opace. Vom ╚Öti doar c─â tr─âie╚Öte, ascuns, al─âturi de b─ârbatul ei, de un fiu ╚Öi de o bunic─â, ╚Öi c─â ├«╚Öi dore╚Öte s─â p─âstreze secretul. ├Än fond, secven╚Ťele din sat ÔÇô ├«ncep├«nd cu ritualul mesei, petrecut ├«n t─âcere, cu camera scrut├«nd ├«n st├«nga ╚Öi-n dreapta dup─â o vorb─â care nu va veni niciodat─â, trec├«nd printr-o frumoas─â scen─â ├«ntre cei doi tineri care prind s─â chiuie, sacru ╚Öi profan, ├«ntr-o livad─â ╚Öi culmin├«nd ├«ntr-un bal c├«mpenesc tratat mai degrab─â din priviri mustr─âtoare dec├«t din pa╚Öi de dans ÔÇô produc o fascina╚Ťie b├«ntuitoare. Privi╚Ťi acest cadru luat de la oarecare dep─ârtare, cu o biseric─â a c─ârei turl─â se pierde ├«ntr-un val sub╚Ťire de cea╚Ť─â ╚Öi cu tinerii atent costuma╚Ťi care se adun─â ├«n t─âcere ÔÇô e ceva care l-ar face ╚Öi pe Tarkovski s─â ridice din spr├«ncene.

Vorbeam mai sus despre ideea de faux d├ępart. Cel mai bine se vede la lucru ├«n interac╚Ťiunile cu b─ârba╚Ťi ale lui Erzsi. A socoti aceste prezen╚Ťe masculine care se chinuie s─â i se bage pe sub piele drept o ╚Öleaht─â de masculi condamnabil─â ├«n bloc, a te a╚Ötepta ca Erzsi s─â ├«i m─âture cu un rever al m├«inii, ├«nseamn─â a nu ├«n╚Ťelege cum func╚Ťioneaz─â feminismul lui M├ęsz├íros ╚Öi nici nara╚Ťiunile ei, care g─âsesc transcenden╚Ťa acolo unde nu te-a╚Ötep╚Ťi. M─â g├«ndesc la tipul care o abordeaz─â pe Erzsi la ie╚Öirea din sat, pe o ╚Öosea pustie, ╚Öi ├«ncepe s─â-i recite ├«n francez─â o fabul─â din La Fontaine ÔÇô nu doar un act straniu, ci un gest complet, care cuprinde, vorba lui Barthes, ca un supliment al sufletului ÔÇô, apoi dispare definitiv, la fel de repede ╚Öi de brutal cum ap─âruse. M─â g├«ndesc la t├«n─ârul care o acosteaz─â pe Erzsi pe un pod, apoi, v─âz├«nd c─â e neimpresionat─â, amenin╚Ť─â s─â se arunce ├«n r├«u, iar c├«nd aceasta ├«l ╚Öicaneaz─â, mizanscena ne-arat─â un cadru cu silueta lui s─ârind ├«n ap─â. M─â g├«ndesc, ├«n fine, la omul cu care se ├«nt├«lne╚Öte de dou─â ori pe tren ╚Öi care tot ├«ncearc─â s─â aprind─â o conversa╚Ťie: a doua oar─â, Erzsi ├«l urmeaz─â jos din tren, apoi merge ├«n camera lui ÔÇô pe perete troneaz─â un poster cu o femeie de culoare ÔÇô ╚Öi, dup─â o partid─â de amor, ├«l p─âr─âse╚Öte pe nepus─â mas─â, spun├«ndu-i c─â e un b─âiat dr─âgu╚Ť.

De altfel, unul dintre cele mai percutante momente din film survine atunci c├«nd, ├«n casa mamei, toat─â familia se a╚Öaz─â ├«n fa╚Ťa televizorului, unde se transmite un reportaj despre concursul Miss Univers, iar o camer─â se apropie lasciv de corpul unei participante. E o inser╚Ťie aproape insignifiant─â ╚Öi totu╚Öi definitorie, pentru c─â dezv─âluie o privire ascu╚Ťit─â. Integr├«nd lec╚Ťiile noilor valuri care scutur─â cinematografia mondial─â ├«n acei ani, Fata aduce ├«n prim-plan o lejeritate, o prospe╚Ťime a interac╚Ťiunilor, o voluptate a non-spusului, ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care sap─â ad├«nc ├«n riturile ╚Öi metehnele unei societ─â╚Ťi aflate ├«n plin av├«nt. Filmul lui M├ęsz├íros nu imobilizeaz─â nimic, ci, aidoma unei fotografii mi╚Öcate, colec╚Ťioneaz─â straturi distincte alc─âtuite din muguri de ac╚Ťiuni, pe care le elibereaz─â ├«ntr-o splendid─â cronic─â despre feminitate, resemnare, e╚Öec, l─âs├«ndu-le s─â ├«nfloreasc─â dup─â bunul plac.

Fata e disponibil─â pe MUBI, ├«n cadrul unei retrospective dedicate M├írthei M├ęsz├íros.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.