Incertitudinea eviden╚Ťelor

Publicat în Dilema Veche nr. 896 din 10 - 16 iunie 2021
Incertitudinea eviden╚Ťelor jpeg

ÔŚĆ Certitudinea probabilit─â╚Ťilor (Rom├ónia, 2021), de Raluca Durbac─â.

├Än 1968, lumea ├«ntreag─â fu cuprins─â de trepida╚Ťii, pe ritmul frenetic de dans al tinerimii antisistem, care ├«╚Öi clama sus ╚Öi tare revendic─ârile din Fran╚Ťa ╚Öi p├«n─â pe continentul nord-american. Unde era Rom├ónia ├«n toat─â povestea asta? Sau altfel spus: s-a resim╚Ťit, pe vreun palier al societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti, unda de ╚Öoc emis─â din centrul mondial al iconoclasmului acelor zile, Parisul m─âcinat de v─âpaia luptelor stradale? Privind documentarul de montaj al Raluc─âi Durbac─â, ce se apleac─â asupra materialului audiovizual ├«nregistrat la Studioul ÔÇ×Alexandru SahiaÔÇŁ ├«n decursul acelui an, impresia e amestecat─â, iar la ├«ntrebarea de mai sus nu ne r─âm├«ne dec├«t s─â r─âspundem: ÔÇ×╚śi da, ╚Öi nuÔÇŁ. C─âci ÔÇÖ68-ul rom├ónesc ne apare deopotriv─â ├«nv─âluit ├«n mit ÔÇô inspira╚Ťia lui Ceau╚Öescu de a condamna interven╚Ťia sovietic─â pe str─âzile Prag─âi ÔÇô ╚Öi ├«n uitare ÔÇô tot soiul de mici viniete ale traiului de zi cu zi sub comunism, pe care filmul face bine s─â le readuc─â ├«n aten╚Ťie. O man─â cereasc─â pentru o cineast─â ca Raluca Durbac─â, pus─â pe defri╚Ö─âri printr-o gr─âdin─â a audiovizualului care altminteri s-ar l─âsa cotropit─â de b─âl─ârii.

Ideologia ÔÇô cel mai hulit cuv├«nt al tranzi╚Ťiei postcomuniste, fiindc─â p─ârea c─â amenin╚Ť─â s─â convoace automat ╚Öi bau-baul unor drapele ro╚Öii ÔÇô revine. ╚śi revine cu at├«t mai mult cu c├«t se impune tot mai ferm concluzia c─â ne-am cam gr─âbit s─â ├«ncheiem orice socoteal─â cu ea ╚Öi s─â a╚Öez─âm altceva ├«n locul ei. Problema e c─â n-am prea g─âsit ce, fiindc─â ÔÇô a╚Öa cum citim pe cartoanele de text inserate pe ici, pe colo de Raluca Durbac─â ÔÇô ideologia ├«╚Öi croie╚Öte drum prin faliile societ─â╚Ťii c─â vrem, c─â nu vrem, iar a ├«ncerca s─â-i ╚Ötergi urmele (├«n loc s─â o deconstruie╚Öti) ├«nseamn─â, ├«n definitiv, a ├«ncuraja miopia politic─â.

├Ämpotriva acestei tendin╚Ťe care azi se justific─â tot mai pu╚Ťin ÔÇô comunismul e, realist vorbind, foarte departe ÔÇô, Certitudinea probabilit─â╚Ťilor opereaz─â ca o re├«ntoarcere la firul ierbii, acolo unde imaginile se ciocnesc unele de altele ╚Öi scot sc├«ntei. Metoda filmului e simpl─â ╚Öi ne propune s─â ascult─âm vocea imaginilor ╚Öi s─â urm─âm calea lor: pariu riscant, totu╚Öi, ├«ntr-o cultur─â ca a noastr─â, ├«nc─ârcat─â cu bias-uri ideologice de tot felul, c─âci ├«i cere spectatorului s─â lase imaginea ├«n pace. S─â ├«i respecte zona s─ân─âtoas─â de ambiguitate f─âr─â a placa pe suprafa╚Ťa ei sensuri prestabilite, care o s─âr─âcesc. A╚Öa se face c─â ceea ce vedem ├«n film s-ar putea s─â ne surprind─â: la suprafa╚Ťa lor, imaginile rom├óne╚Öti ale lui ╩╝68 s├«nt ÔÇô e minimul pe care-l putem spune despre ele ÔÇô seduc─âtoare. Filmul ne invit─â ╚Öi la asta: s─â ne punem o clip─â aten╚Ťia critic─â pe stand-by ╚Öi s─â ne l─âs─âm ├«n voia unui flux de fotograme care ne poart─â ├«n pas u╚Öor printr-o alt─â lume. O lume desuet─â (o reclam─â pentru o colec╚Ťie de bl─ânuri, cu mai multe femei care vor s─â urce ├«n ma╚Öina ar─âtoas─â a unui b─ârbat, ar fi ├«nduio╚Ö─âtoare dac─â n-ar fi misogin─â) ╚Öi artificioas─â, c─âci totul, sau aproape totul, e pus ├«n scen─â ╚Öi obligat s─â dea bine pe sticl─â.

Cum r─âm├«ne, atunci, cu documentarul ÔÇô genul cinematografic care ar trebui s─â ne serveasc─â drept oglind─â a lucrurilor care nu merg ├«n lumea noastr─â ÔÇô c├«nd acesta se vede parazitat de propagand─â? Grea ├«ntrebare, care ne trimite direct ├«n miezul fierbinte ╚Öi putred al acestei produc╚Ťii audiovizuale imposibil de considerat ├«n lipsa contextului ├«n care s-a n─âscut. Aici intervine arma cinema-ului, din moment ce un documentar de montaj merit─â doar ├«n m─âsura ├«n care ╚Ötie s─â valorifice ÔÇô ca ├«n bancul cu m─ân─âstirea-ntr-un picior ÔÇô tocmai montajul. Motiv pentru care Raluca Durbac─â, la origine critic de film, include ├«n repetate r├«nduri reflec╚Ťii critice asupra celor ar─âtate, care intervin sub forma unor repeti╚Ťii flagrante ale materialului prin care am trecut deja: se poate spune, ├«n sensul acesta, c─â centrul de greutate al filmului ├«l reprezint─â un reportaj color despre excursia unor aventurieri rom├óni (c├«t de aventurieri se putea pe atunci...) prin Vestul Europei, ├«ntr-un IMS cu tabla vopsit─â ├«n culori fistichii, la care ne ├«ntoarcem iar ╚Öi iar. Reg─âsim acolo, ca ├«ntr-o punere ├«n abis succint─â, procedeul de (auto)critic─â a materialului de arhiv─â, atunci c├«nd operatorul imaginilor le comenteaz─â, dezv─âluindu-le sensul sau deturn├«ndu-le. Concret, aceste imagini s├«nt importante pentru c─â ocazioneaz─â ╚Öocul cam jenant al ├«nt├«lnirii dintre o imagine cu hippio╚Ťi-arti╚Öti de pe str─âzile Hamburgului ╚Öi un comentariu ├«n care operatorul ├«i denigreaz─â pe ace╚Ötia pentru parazitism. Alteori, regizoarea traseaz─â o paralel─â ├«ntre critica tiraniei modei observate pe str─âzile K├Âln-ului ╚Öi reclame la ╚Ťinute vestimentare de plaj─â autohtone, cu nimic diferite ├«n spirit de ceea ce ├«i jena pe c─âl─âtorii no╚Ötri ├«n Germania. A╚Ö men╚Ťiona ╚Öi secven╚Ťa frumos construit─â a mitingurilor ÔÇô passage oblig├ę pentru o privire asupra na╚Ťionalismului ceau╚Öist ÔÇô, pe care cineasta o duce ├«nspre zona estetic─â mult mai palpitant─â a unei acumul─âri aproape abstracte, desprinse de referent.

Nu tot filmul se sus╚Ťine la fel de bine, iar parte din ascu╚Ťimea acestui demers se toce╚Öte prin cantonarea comentariului critic ├«n stadiul larvar al compila╚Ťiei ÔÇô al unei glis─âri tihnite, neproblematizante, din imagine ├«n imagine. Ca ╚Öi cum Raluc─âi Durbac─â i-ar fi team─â s─â bruscheze ochiul privitorului prin rela╚Ťii ╚Öi disensiuni ├«ntre cele ar─âtate, ceea ce conduce la senza╚Ťia unui abandon ├«n mijlocul drumului, de unde nu putem conchide dec├«t c─â pe vremuri a fost ╚Öi bine, ╚Öi r─âu. O referin╚Ť─â de neocolit pentru proiectul s─âu este, desigur, documentarul lui Andrei Ujic─â Autobiografia lui Nicolae Ceau╚Öescu ÔÇô dar impresia mea e c─â, per total, Ujic─â avea mai mare ├«ncredere ├«n for╚Ťa surd─â a imaginilor, pe care le l─âsa s─â se amplifice, s─â se contrazic─â, s─â se distrug─â ├«ntre ele, pe cont propriu. ├Än Certitudinea probabilit─â╚Ťilor, tocmai pentru c─â materialul de lucru e mult mai specializat, avem nevoie de comentariul din off pentru a ├«n╚Ťelege ce vedem, ├«ns─â mi-e team─â c─â acesta anuleaz─â dintr-odat─â o bun─â parte din voluptatea p─âtrunderii pe un teren vizual complet nebalizat.

Certitudinea probabilit─â╚Ťilor va rula ├«n cadrul festivalului One World Romania pe 14 ╚Öi 16 iunie.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.