Feri╚Ťi de ochii lumii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 922 din 9 ÔÇô 15 decembrie 2021
Feri╚Ťi de ochii lumii jpeg

ÔŚĆ ├Äncredere / Bizalom (Ungaria, 1980), de Istv├ín Szab├│.

├Äncredere, clasicul maghiarului Istv├ín Szab├│, e un film foarte bun despre ravagiile silen╚Ťioase operate asupra min╚Ťii de c─âtre cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Povestea e un fel de dram─â intimist─â for╚Ťat─â de ├«mpreujur─âri: o vedem pe Kata (Ildik├│ B├íns├ígi) nevoit─â s─â-╚Öi ard─â trecutul ╚Öi s─â se mute ├«ntr-o cas─â de la marginea Budapestei ÔÇô str─âdu╚Ťele pr─âp─âdite ╚Öi noroioase, f─âr─â un suflet care s─â le str─âbat─â ╚Öi cufundate mereu ├«ntr-o brum─â alb─âstruie, arat─â elocvent ÔÇô, acolo unde trebuie s─â joace rolul de nevast─â a unui individ panicat ╚Öi taciturn (P├ęter Andorai). Szab├│ ├«n╚Ťelege c─â mare parte din tragedia r─âzboiului de-atunci s-a jucat ├«n interioare ├«ntunecoase, departe de front ÔÇô ├«ntr-adev─âr, exploziile le auzim doar pe banda sonor─â, iar filmul ├«ncepe cu un reportaj de arhiv─â despre zgomotul terorizant al avioanelor Stuka. De unde ╚Öi aceast─â fereastr─â c─âtre o existen╚Ť─â m├«zgoas─â, chinuit─â de paranoia, faux semblants, minciun─â ╚Öi dela╚Ťiune. ├Än sensul ─âsta, tonalitatea filmului ÔÇô mai degrab─â dec├«t cursul evenimentelor ÔÇô reproduce fidel un climat de angoas─â care, de bun─â seam─â, e unicul climat posibil pentru cel care se ascunde.

Dar schepsisul e ├«n alt─â parte: c─âci de╚Öi istoria cinema-ului e adesea calchiat─â dup─â acele pove╚Öti eroice din timpul r─âzboiului, ├«n care noi ╚Öi noi personaje se dau drept ceea ce nu s├«nt ├«n schimbul unei minime garan╚Ťii de supravie╚Ťuire ÔÇô vezi, recent, Phoenix (2014) de Christian Petzold, despre o femeie-Doppelg├Ąnger ├«n imediatul armisti╚Ťiului, sau, ╚Öi mai recent, Lec╚Ťii de persan─â (2020) de Vadim Perelman, despre labirintul lingvistic al lag─ârului ÔÇô, morala din ├Äncredere e mai complicat─â de-at├«t. ├Än loc de-o fabul─â declarativ─â despre solidaritatea ├«n fa╚Ťa R─âului, filmul explodeaz─â ├«ntr-un punct de cotitur─â care face ca absolutul r─âzboiului, al supravie╚Ťuirii, al drept─â╚Ťii s─â fie dep─â╚Öit de realitatea mai prozaic─â ÔÇô dar ╚Öi mai palpabil─â ÔÇô a iubirii, sau a ├«ndr─âgostelii. Norocul filmului este c─â evit─â s─â vorbeasc─â despre aceste lucruri enun╚Ťate mai sus cu afectare, ad─âug├«ndu-le o majuscul─â din oficiu; dimpotriv─â, Szab├│ men╚Ťine tensiunea la sol, ├«ntr-o ├«mbr─â╚Ťi╚Öare a c─ârnii mereu contrariat─â de un detaliu mai trivial dec├«t altul, ╚Öi totu╚Öi at├«t de decisiv: nu doar ce vor spune vecinii dac─â vor ├«n╚Ťelege comedia care se joac─â ├«n spatele u╚Öilor ├«nchise (cuplul nu e de fapt un cuplu, dar totu╚Öi e), ci ╚Öi ce vor spune so╚Ťul ╚Öi so╚Ťia afla╚Ťi nu se ╚Ötie unde (am├«ndoi s├«nt c─âs─âtori╚Ťi ╚Öi au copii). De altfel, acest aflux de existen╚Ť─â m─ârunt─â, care joac─â partitura ├«ndr─âgostirii dup─â notele ├«nv─â╚Ťate de-acas─â (gelozie, du-te-vino ├«ntre elanuri afective paradoxale ╚Öi replieri inexplicabile), are toate motivele s─â ├«nduio╚Öeze o experien╚Ť─â de spectator promis─â solemnit─â╚Ťii, subliniind din nou ÔÇô dar e vreodat─â de ajuns? ÔÇô rolul important al derizoriului ├«n orice mecanism tragic.

ÔÇ×├Än aceste condi╚Ťii dificile, cu fa╚Ťa la p─âm├«nt, au tr─âit mul╚Ťi oameni ai vremurilor noastre, dar fiecare pentru o perioad─â de timp relativ scurt─â; iat─â de ce ne-am putea ├«ntreba dac─â trebuie s─â lu─âm ├«n considerare un episod at├«t de extraordinar al condi╚Ťiei umane ╚Öi dac─â merit─â s─â-i conserv─âm amintireaÔÇŁ, scria acum un timp Primo Levi. ├Äntrebare fundamental─â, valabil─â nu doar ├«n privin╚Ťa lag─ârului de exterminare ÔÇô ca ├«n situa╚Ťia lui Levi ÔÇô, ci ╚Öi, iat─â, ├«n cazul acelor destine de pe margine, dar atinse, ├«ntr-un fel sau altul, de unda de ╚Öoc teribil─â a nazismului. Ce-mi pare cu-adev─ârat formidabil ├«n filmul lui Szab├│ e tocmai acest procedeu prin care doze diverse de meschin─ârie ╚Öi instinctualitate, la ani-lumin─â de eroismele spielbergiene, vin s─â contracareze imaginea ideal─â a unor oameni puri ╚Öi neputincio╚Öi, care s-a ├«ntip─ârit ├«n memoria colectiv─â a ultimelor decenii. C─âci ├Äncredere evolueaz─â ├«n acea penumbr─â c─âldu╚Ť─â ╚Öi forfotitoare a celor care g─âsesc bucurie ├«n faptul c─â razia ofi╚Ťerilor l-a s─âltat pe un altul, de la casa vecin─â, ╚Öi nu pe ei, sau care se baricadeaz─â ├«ncontinuu ├«n spatele unei bune-cuviin╚Ťe iluzorii, n─âscute din la╚Öitatea de a-╚Ťi asuma p├«n─â la cap─ât dorin╚Ťa.

Filmul impune autentic imaginea unor oameni normali, care ╚Öi-ar complica de bun─âvoie via╚Ťa ├«mpreun─â chiar ╚Ötiind c─â ├«╚Öi tr─âiesc ultima zi pe P─âm├«nt. Din aceast─â ciocnire improbabil─â ├«ntre destin ╚Öi grija zilei de m├«ine, ├«ntre catastrofa umanitar─â ╚Öi catastrofa cuplului, ├«ntre datoria verticalit─â╚Ťii ╚Öi tenta╚Ťia lec╚Ťiei de moral─â, ├Äncredere extrage un suflu vital care-i permite s─â scape nev─ât─âmat din ghearele Istoriei mari, dup─â ce a tr─âdat-o pentru istoria uitabil─â a func╚Ťion─âra╚Öilor. Szab├│ face o treab─â foarte interesant─â ├«n calitate de portretist al micilor afecte, pict├«nd imperturbabil, cu grij─â la detaliu, chiar ╚Öi atunci c├«nd pe fundal url─â tragedia. ├Äncredere are un b├«╚Ť├«it specific fotografiei mi╚Öcate, apt s─â induc─â pu╚Ťin─â via╚Ť─â ├«n memoria ├«nghe╚Ťat─â a acelor ani sumbri.

Încredere rulează pe platforma online TIFFUnlimited, ca parte a unei mini-retrospective Istvan Szabo.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.