Fantoma lui Jack

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Fantoma lui Jack jpeg

● Piraţii din Caraibe: Răzbunarea lui Salazar / Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales (SUA, 2017) de Joachim Rønning, Espen Sandberg. 

Cum se explică faptul că cineva ar merge să vadă cu sufletul la gură Răzbunarea lui Salazar, al cincilea film din seria Piraţii din Caraibe, preluat de regizorii Joachim Rønning şi Espen Sandberg, după ce le-a văzut pe primele trei, regizate de Gore Verbinski, şi pe al patrulea, regizat de Rob Marshall, care nu anunţau, de la un film la altul, decît un produs şi mai comercial? Un motiv bun poate fi obsesia (netratată) pentru piraţi, o nostalgie pentru vechii piraţi (mai exact, pentru primul şi cel mai bun film al seriei, din 2003, Blestemul Perlei Negre) şi vechile schelete luminate de lună din filmele anterioare ale seriei sau pentru mai vechii piraţi ai filmelor de capă şi spadă (de tipul celor care îl au drept erou pe personajul interpretat de Errol Flynn). Noul film îl urmăreşte pe Jack Sparrow (Johnny Depp), care încearcă să-i scape fantomei lui Salazar (Javier Bardem), revenit special ca să îl bîntuie. Creat prin CGI, scuipînd salivă neagră, foarte asemănător modului în care o făcea Pinguinul din Batman se întoarce al lui Tim Burton (deşi Bardem demonstrase, de la Nu există ţară pentru bătrîni al fraţilor Coen, că nu are nevoie deloc de efecte speciale pentru a fi complet înfiorător), acesta vine, împreună cu echipajul navei cu care se scufundase, să întoarcă serviciul pe care i-l făcuse Jack: să îl trimită dincolo şi să îşi îndeplinească vechiul vis de a distruge toţi piraţii de pe mare ca răzbunare pentru moartea tatălui său.

Seria blockbuster-ului Piraţii din Caraibe, produsă de Disney, care se întinde pe ultimii 14 ani, se inspiră din filmele de capă şi spadă, dar e mult mai contaminată de fantezia eroică (mai nou, şi în 3D, cu multe efecte pompoase CGI şi destul de aproape de animaţie): există multe personaje mitologice (Davy Jones, Calypso, sirene) şi intrigi care fac referire la obiecte mitice (nave mitice, tridentul lui Poseidon) şi la situaţii excepţionale (cum ar fi găsirea unor comori). Ca film de capă şi spadă, Căpitanul Blood din 1935 (r. Michael Curtiz), care îl avea erou pe Peter Blood (Errol Flynn), era foarte departe de ea. Curtiz făcea un spectacol din scenele de acţiune, din cucerirea unui vas de dimensiune rezonabilă (şi nu neapărat prin scufundarea lui) pentru a-l jefui, din lupta corp la corp, cu o anumită fineţe şi demonstrînd o planificare a detaliilor mişcărilor. Filmul său se folosea de expresivitatea corporală a actorilor (statura ţanţoşă a lui Blood, în ciuda statutului său de sclav, îl definea ca erou) sau de comedia de limbaj în dialogurile, adesea acide, cu Arabella (Olivia de Havilland). Primul film din serie, din 2003, Blestemul Perlei Negre, păstra aceste lucruri – îşi baza acţiunea pe confruntări, adesea comice, dintre personaje filmate de la depărtare, pentru a sublinia aceste trăsături fizice (modul împiedicat al mersului lui Jack, continua sa pendulare de pe un picior pe altul, în căutarea echilibrului pierdut prin rom) şi păstra dialoguri scrise după acelaşi model pentru personajul Elizabeth Swann (Keira Knightley). Noul film, Răzbunarea lui Salazar, conţine şi el destule confruntări, dar face totul prea pompos şi prea repede: prea multe explozii, mări care se împart în două şi case care sînt tîrîte prin sate, totul într-un montaj alert, care nu îşi mai lasă spectatorul să petreacă timp cu personajele, care, de alfel, nu au evoluat de la seriile precedente (Jack e acelaşi Jack dintotdeauna).

Acesta, o creaţie pop a lui Depp după modelul starului Keith Richards de la Rolling Stones, contrastează cu Blood, ca antierou (Blood era un medic nobil, ajuns pirat doar întîmplător): e fără scrupule, agramat, pletos, duhneşte a rom şi urmăreşte nişte scopuri egoiste (singurele lucruri certe care îl interesează sînt orizontul şi romul) pentru care îl vinde, de pildă, în filmul din 2003, pe prietenul său, Will. Partea de nobleţe de caracter care să compenseze pletora de calităţi ale lui Sparrow vine în noul film, Răzbunarea lui Salazar, de la personajul lui Henry Turner (Brenton Thwaites), fiul lui Will Turner (Orlando Bloom), şi de la Carina Smyth (Kaya Scodelario), astronom şi orologier (motiv cu care filmul introduce glume sexiste), care sînt ghidaţi de un ideal legat de recuperarea unui tată. Personajele lor, mai puţin reuşite decît varianta lor din 2003, rămîn totuşi, alături de celelalte (Jack, Salazar, Barbossa), în limitele unei stereotipii. Dintre ele, răsturnările cele mai spectaculoase de situaţie şi transformarea cea mai tranşantă sînt suferite de hedonistul Barbossa (Geoffrey Rush). 

Ancuța Proca este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.