"După dealuri are multe de spus dacă i se va da voie"

- interviu cu Cristina FLUTUR -

Lungmetrajul După dealuri regizat de Cristian Mungiu a fost recompensat cu două premii la Cannes: pentru scenariu (Cristian Mungiu) şi pentru interpretare feminină (ex-aequo Cosmina Stratan şi Cristina Flutur). Cristina Flutur a absolvit în 2004 Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca şi joacă pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu. Acest rol reprezintă debutul ei pe marile ecrane.

Cum aţi reacţionat cînd aţi aflat despre cazul Tanacu?

N-am citit atunci în presă despre întîmplarea de la Tanacu. Auzisem doar despre caz, însă nu ştiam detalii.

Ce v-a frapat cînd aţi citit prima dată scenariul?

Pe de o parte, grozăvia poveştii, care alunecă spre un sfîrşit tragic într-un ritm halucinant, pe nesimţite, fără să poţi sesiza exact ce şi unde anume s-a greşit, unde s-a deraiat. Pe de altă parte, mi-au plăcut fluenţa şi naturaleţea dialogului. Scenariul era foarte bine scris şi te conducea uşor în poveste, te lua pur şi simplu cu el… Contează foarte mult cum îţi vorbeşte textul.

A fost greu să treceţi de la scena de teatru în faţa camerei de filmat?

Spre surprinderea mea, nu. Aveam emoţii la început, eu nefăcînd nici un fel de cursuri de actorie de film, dar mă concentram pe ce aveam de făcut şi cumva simţeam cînd era bine. A contat însă şi încrederea lui Cristian. Cu el pe platou ştiai că orice e posibil, e pur şi simplu un maestru.

V-a lăsat loc de improvizaţie sau aţi negociat?

N-am negociat. A fost o colaborare lină şi frumoasă. Ne-am înţeles din prima fără prea multe cuvinte şi simţeam amîndoi cînd era bine. Mi-a lăsat libertatea de a căuta, ghidîndu-mă în acelaşi timp, şi ăsta a fost unul dintre ingredientele fermecate – dacă pot să mă exprim aşa – ale colaborării noastre.

Nu am jucat pe scena bucureşteană decît în festivalurile de teatru, cînd veneam în turneu cu teatrul de la Sibiu, unde joc de cînd am terminat actoria. Experienţa filmului e altceva şi nu cred că e cinstit să le compar. Ce am găsit însă la Cristian a fost căldură, calm şi acea generozitate la lucru de care îmi era tare dor în teatru.

Cum apreciaţi întrebările jurnaliştilor după ce s-a aflat de premiul de interpretare?

Cel mai mulţi voiau să ştie cum ne simţim. Eram ca pîinile calde tocmai ieşite din cuptor, prinse în emoţia momentului… Mulţi dintre cei care ne luaseră interviul după proiecţia filmului reveniseră acum cu întrebări şi se bucurau sincer pentru noi. Una dintre cele mai frecvente întrebări a fost legată de momentele dificile de la filmări, fiind vorba de un rol care te solicită mult atît din punct de vedere emoţional, cît şi fizic.

Cum credeţi că După dealuri va fi înţeles în România?

Cred că e un film care are nevoie să fie privit cu mintea deschisă şi fără prejudecăţi. El are multe de spus, dacă i se va da voie... Ideal ar fi să-l vadă cît mai mulţi, pentru asta a venit pe lume, iar dacă va reuşi să emoţioneze şi să pună pe gînduri măcar un pic, cu atît mai bine.

În ce piese de teatru vă putem vedea?

În scurt timp voi începe repetiţiile pentru o piesă de Cehov în regia lui Alexandru Dabija la teatrul din Sibiu. 

a consemnat Roxana CĂLINESCU 

Foto: Mobra Films