Dispreț

Publicat în Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie – 2 februarie 2022
Dispreț jpeg

● Nuevo orden / Noua ordine (Mexic-Franța, 2020), de Michel Franco.

Ne-am potcovit în ultimii ani cu un bax de cineaști pentru care cinema-ul e pedală la podea, mușchi încordat, deget butucănos vîrît în ochii spectatorilor. Dintre ei, Michel Franco e poate cel mai străveziu în privința tentativelor groase de intimidare pe care își bazează meșteșugul subțire. Franco dă cîte un film nou la fiecare doi-trei ani, și cu fiecare se-afundă mai adînc, mai lipsit de speranță în marasmul unei arte vide, alcătuite din efecte de forță care se anulează reciproc și pîndite de găunoșenia cea mai cruntă. Necazul e că, la o adică, putem tolera găunoșenia în cinema – de dragul unui stil, al unei forme care se impune, de pildă. Cînd însă peste ea găsim placat un strat de așa-zisă „reflecție politică”, din partea unui regizor care se crede mai mult decît e – nu un ostaș umil al trend-urilor festivaliere, ci un gînditor profund al epocii –, atunci filmul începe să duhnească a șantaj insuportabil: cum să critici un film atît de grav și de serios? Exact asta face Franco în Nuevo orden: ne oferă cîteva panseuri șubrede despre „lumea de azi” – excelent cîrlig pentru amatorii de aforisme pompoase care sună din coadă –, eșuînd pînă la urmă într-o caricatură grăitoare despre impotență artistică.

E un paradox cunoscut: sforțarea din răsputeri n-aduce după ea decît rezultate de semn contrar. Teribilist nevoie mare – totul, pe ecran, pîrîie, împroașcă cu sînge, e incediat, în timp ce în culise, la departamentul tehnic, se vrea coregrafiat cu mare dibăcie –, filmul nu-și poate ascunde pornirile infantile, demne de puberii care visează din fotoliu la haos și anarhie. Premisa filmului – o nuntă de burghezi îmbuibați e oprită de haite de proletari însetați de omor – e depășită în inepția sa numai de către dezvoltarea narativă ulterioară, cînd lucrurile se întîmplă fără explicație, fără „resort”, doar de dragul imaginilor tari pe care le vor genera. Și am putea să ne amuzăm – în fond, nu e nimic mai înduioșător, în anul pandemic 2021, decît un film orbit de propria importanță – dacă toată ideologia dosită cu greu în spatele cadrelor n-ar tăbărî peste noi într-o explozie de suficiență. Pentru Franco, lumea se rezumă la o încleștare de circ (bogații poartă costume lucitoare, săracii arată urît) pe lîngă care tipajele operate de revoluționarul Eisenstein ne apar în toată complexitatea lor. Desigur, implicațiile filmului sînt și mai sinistre: săracii se trezesc portretizați aidoma unor teroriști fanatici, iar închisoarea în care îi conduc pe bogați, torturîndu-i – descoperim o secvență în care-i aliniază dezbrăcați și îi stropesc cu furtunul – e desprinsă din imaginarul nazist. Aș fi curios cum justifică Franco aceste amalgamuri.

Dar să zicem că violența ar fi justificată pentru ceea ce înțelege filmul din – ghilimelele sînt obligatorii – „lupta de clasă”. Frapează totuși voluptatea cu care scenariul inventează noi pățanii, noi praguri dezumanizante de dragul jocului, din plăcerea de a-și umili propriile personaje. În fond, dacă persistă vreo solidaritate la capătul filmului, ea ar trebui să opereze nu, așa cum sugerează Franco, în virtutea faptului că toți sînt vînduți și corupți – scurtătura care funcționează cel mai bine prin competițiile festivalurilor bombastice –, ci pentru că nici un personaj, fie el privilegiat sau oropsit, n-ar trebui să fie batjocorit gratuit, să primească mai mult decît poate duce doar pentru a confirma statutul atotputernic al regizorului. Chestie de ecologie cinefilă, măcar.

Și totuși, ce reprezintă un film precum Nuevo orden? Căci, deși vitregit de interes, el este totuși un simptom, și ca atare ne interesează. Mai mult, el este un simbol pentru acest cinema scăpătat, care taie-n carne vie și se complace în formule scabroase. De ce mai vedem susținut acest tip de filme obosite azi (Nuevo orden a cîștigat un premiu important la Veneția), în condițiile în care, de bună seamă, viața – și arta – sînt în altă parte, iar împăratul a rămas de mult fără haine? E interesantă încercarea unui Franco de-a ieși, chipurile, în întîmpinarea lumii actuale, de-a se agăța in extremis de scobitura ei politică, imun la faptul că graba sa trădează oportunismul unui autor prea satisfăcut cu puterea de a surplomba cele arătate, fără să se-amestece în ele. Gîndit din pix, fără nici un contact cu umanitățile pe care pretinde a le sonda, filmul are aerul unei flegme cu boltă adresate celor care, în felul lor, se chinuie. E nevoie, mai mult decît oricînd, ca cinema-ul de autor să se responsabilizeze, să inventeze lucruri noi și să abandoneze metehnele adolescentine care-i dictează scălămbăielile acestea pline de ranchiună.

Nuevo orden rulează în cinematografe începînd cu 21 ianuarie. 

Victor Morozov este critic de film.

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.